{"id":552,"date":"2026-10-23T20:13:41","date_gmt":"2026-10-23T18:13:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ptbrb.ro\/?p=552"},"modified":"2026-10-23T20:14:04","modified_gmt":"2026-10-23T18:14:04","slug":"romania-pe-harta-europeana-a-trenurilor-de-mare-viteza-conexiuni-spre-ungaria-si-bulgaria-pana-in-2040","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/2026\/10\/23\/romania-pe-harta-europeana-a-trenurilor-de-mare-viteza-conexiuni-spre-ungaria-si-bulgaria-pana-in-2040\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, pe harta european\u0103 a trenurilor de mare vitez\u0103: conexiuni spre Ungaria \u0219i Bulgaria p\u00e2n\u0103 \u00een 2040"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat recomand\u0103rile sale pentru accelerarea dezvolt\u0103rii re\u021belei feroviare de mare vitez\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea conectivit\u0103\u021bii \u00eentre statele membre. Pozi\u021bia legislativului european vine \u00een continuarea planului de ac\u021biune prezentat de Comisia European\u0103 \u00een noiembrie 2025 \u0219i sus\u021bine dezvoltarea unei re\u021bele interoperabile, accesibile \u0219i intermodale, care s\u0103 conecteze capitalele \u0219i marile centre urbane europene.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru Rom\u00e2nia, planurile europene vizeaz\u0103 dou\u0103 direc\u021bii importante: conexiunea feroviar\u0103 spre Budapesta \u0219i cea care va lega Bucure\u0219tiul de Sofia. Orizontul de dezvoltare se extinde p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u00eens\u0103 traseele presupun etape diferite de modernizare \u0219i construire a infrastructurii, \u00een func\u021bie de caracteristicile fiec\u0103rei sec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

Dezvoltarea acestor leg\u0103turi trebuie privit\u0103 \u00een contextul mai larg al coridoarelor europene de transport, \u00een special Coridorul Rin \u2013 Dun\u0103re \u0219i Coridorul Marea Baltic\u0103 \u2013 Marea Neagr\u0103 \u2013 Marea Egee. Integrarea Rom\u00e2niei \u00een re\u021beaua de mare vitez\u0103 nu presupune doar reducerea timpilor de c\u0103l\u0103torie, ci \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea leg\u0103turilor transfrontaliere \u0219i a accesului la principalele centre economice europene.<\/p>\n\n\n\n

Doar \u0219ase ore de la Bucure\u0219ti la Budapesta<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Conform planului de ac\u021biune al Comisiei Europene, dezvoltarea conexiunii feroviare Bucure\u0219ti \u2013 Budapesta ar urma s\u0103 reduc\u0103 timpul de c\u0103l\u0103torie cu 9 ore, de la 16 ore \u00een prezent la pu\u021bin peste 6 ore, \u00een 2040. De la Budapesta, pasagerii ar beneficia de conexiuni directe c\u0103tre alte centre importante din regiune, inclusiv Viena, Bratislava \u0219i Zagreb.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen paralel, analiza privind dezvoltarea infrastructurii feroviare din Rom\u00e2nia include un coridor de 782 km, care ar lega ora\u0219ul Constan\u021ba de Bucure\u0219ti, Bra\u0219ov, Sighi\u0219oara, Cluj-Napoca \u0219i Oradea, continu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la frontiera cu Ungaria. Acest traseu reprezint\u0103 o variant\u0103 de dezvoltare a axei na\u021bionale \u0219i nu trebuie confundat cu distan\u021ba total\u0103 dintre Constan\u021ba \u0219i Budapesta. Investi\u021bia necesar\u0103 pentru conexiunea de mare vitez\u0103 Bucure\u0219ti \u2013 Budapesta este estimat\u0103 la 18 miliarde de euro.<\/p>\n\n\n\n

Conform h\u0103r\u021bilor privind planul de ac\u021biune al UE publicat \u00een noiembrie 2025, dezvoltarea infrastructurii va avea loc etapizat, cu sec\u021biuni prev\u0103zute pentru orizonturile 2030, 2035 \u0219i 2040. Harta diferen\u021biaz\u0103 liniile existente de cele planificate \u0219i indic\u0103 vitezele de proiectare: liniile punctate corespund sec\u021biunilor pentru viteze de cel pu\u021bin 160 km\/h, iar cele continue, sec\u021biunilor proiectate pentru cel pu\u021bin 200 km\/h.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, realizarea conexiunii presupune at\u00e2t modernizarea unor linii existente, acolo unde infrastructura permite cre\u0219terea vitezei, c\u00e2t \u0219i construirea unor sec\u021biuni noi acolo unde configura\u021bia traseului \u0219i cerin\u021bele tehnice o impun. Termenele de pe hart\u0103 reprezint\u0103 orizonturi de planificare, nu garan\u021bii c\u0103 toate lucr\u0103rile vor fi finan\u021bate \u0219i finalizate la datele respective.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, obiectivul elimin\u0103rii blocajelor transfrontaliere (anun\u021bat \u00een noiembrie 2025) presupune identificarea de c\u0103tre statele membre a unor solu\u021bii care s\u0103 permit\u0103 dezvoltarea unor linii feroviare cu viteze semnificativ mai mari de 250 km\/h, acolo unde acest lucru este justificat din punct de vedere economic.<\/p>\n\n\n\n

Conform raportului Parlamentului European, este sus\u021binut\u0103 dezvoltarea unor coridoare feroviare de mare vitez\u0103 competitive, cu viteze maxime de cel pu\u021bin 250 km\/h \u0219i cu obiectivul de a realiza conexiuni care s\u0103 permit\u0103 viteze de 350 km\/h, sub rezerva unor analize independente cost-beneficiu, care s\u0103 ia \u00een considerare criterii precum geografia, clima, cererea de transport, coeziunea teritorial\u0103, ciclul de via\u021b\u0103 al infrastructurii \u0219i caracteristicile opera\u021bionale specifice fiec\u0103rui coridor. Raportul consider\u0103 c\u0103 trebuie analizat\u0103 posibilitatea diferen\u021bierii vitezelor de circula\u021bie pentru trenurile de pasageri \u0219i cele de marf\u0103, precum \u0219i introducerea unor servicii de transport expres de marf\u0103 utiliz\u00e2nd rame electrice.<\/p>\n\n\n\n

BEI a analizat o serie de op\u021biuni pentru dezvoltarea liniei c\u0103tre Ungaria<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

O analiz\u0103 realizat\u0103 de Banca European\u0103 de Investi\u021bii (BEI) eviden\u021biaz\u0103 poten\u021bialul dezvolt\u0103rii unui sistem feroviar de mare vitez\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu trenuri care s\u0103 circule cu 200 \u2013 250 km\/h pe axa Constan\u021ba \u2013 Bucure\u0219ti \u2013 frontiera cu Ungaria. Studiul ia \u00een calcul valorificarea infrastructurii deja modernizate, inclusiv prin lucr\u0103ri suplimentare la \u0219ine \u0219i instala\u021biile de semnalizare, precum \u0219i prin implementarea ERTMS.<\/p>\n\n\n\n

Pe anumite sec\u021biuni, aceste interven\u021bii ar putea permite cre\u0219terea vitezei de la 160 la 200 km\/h, f\u0103r\u0103 construirea unei linii complet noi. Analiza exploreaz\u0103, de asemenea, posibilitatea unor viteze de 250 \u2013 300 km\/h acolo unde configura\u021bia traseului \u0219i condi\u021biile tehnice permit acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

Pentru coridorul din Constan\u021ba c\u0103tre grani\u021ba cu Ungaria (via Bucure\u0219ti) au fost analizate mai multe variante de implementare, dintre care au fost selectate patru scenarii. Costurile estimate variaz\u0103 \u00eentre 8,9 \u0219i 25,5 milioane de euro pe kilometru, \u00een func\u021bie de viteza proiectat\u0103, relief \u0219i complexitatea lucr\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre variantele analizate pentru ruta Bucure\u0219ti \u2013 Constan\u021ba prevede modernizarea liniei p\u00e2n\u0103 la Fete\u0219ti pentru viteze de 200 km\/h \u0219i construirea unei sec\u021biuni noi \u00eentre Fete\u0219ti \u0219i Constan\u021ba, proiectat\u0103 pentru 250 km\/h. Investi\u021bia estimat\u0103 pentru aceast\u0103 variant\u0103 este de 2,6 miliarde de euro, la pre\u021burile din 2024.<\/p>\n\n\n\n

La nivel na\u021bional, scenariul recomandat urm\u0103re\u0219te dezvoltarea coridorului de 782 km, cu viteze de p\u00e2n\u0103 la 200 \u2013 250 km\/h. Diferen\u021ba dintre modernizarea liniilor existente \u0219i construirea unor sec\u021biuni noi este important\u0103 at\u00e2t pentru estimarea costurilor, c\u00e2t \u0219i pentru stabilirea calendarului de implementare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, trebuie f\u0103cut\u0103 distinc\u021bia \u00eentre liniile conven\u021bionale modernizate pentru viteze de 160 \u2013 200 km\/h \u0219i liniile de mare vitez\u0103 propriu-zise, proiectate, \u00een general, pentru cel pu\u021bin 250 km\/h. Re\u021beaua european\u0103 planificat\u0103 poate include ambele categorii de infrastructur\u0103, \u00een func\u021bie de traseu \u0219i de cerin\u021bele aplicabile fiec\u0103rei sec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

De la 10 la 6 ore cu trenul \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i Sofia<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

A doua conexiune de mare vitez\u0103 important\u0103 pentru Rom\u00e2nia este cea dintre Bucure\u0219ti \u0219i Sofia, pe traseul Craiova \u2013 Calafat \u2013 Vidin. Potrivit planului european, timpul de c\u0103l\u0103torie dintre cele dou\u0103 capitale ar urma s\u0103 scad\u0103 cu 4 ore, de la 10 ore la 6 ore, p\u00e2n\u0103 \u00een 2040.<\/p>\n\n\n\n

Harta Comisiei Europene indic\u0103 dezvoltarea sec\u021biunii Bucure\u0219ti \u2013 Craiova \u2013 Vidin p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, pentru viteze de cel pu\u021bin 160 km\/h. Pe teritoriul Bulgariei, \u00eentre Vidin \u0219i Sofia, sunt deja \u00een derulare proiecte de modernizare a unor sec\u021biuni. Acestea nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eentregul traseu Vidin \u2013 Sofia este modernizat sau c\u0103 toate lucr\u0103rile necesare conexiunii transfrontaliere sunt finalizate.<\/p>\n\n\n\n

Modernizarea axei Bucure\u0219ti \u2013 Sofia trebuie corelat\u0103 \u0219i cu dezvoltarea conexiunii feroviare Salonic \u2013 Sofia \u2013 Bucure\u0219ti, pe direc\u021bia vestic\u0103 a Coridorului Marea Baltic\u0103 \u2013 Marea Neagr\u0103 \u2013 Marea Egee. Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Grecia<\/a> au analizat dezvoltarea acestei axe, care are un rol important \u00een consolidarea leg\u0103turilor de transport din sud-estul Europei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul leg\u0103turii Rom\u00e2nia \u2013 Bulgaria, modernizarea infrastructurii dintre Craiova \u0219i Sofia, prin Vidin, ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi utilizarea conexiunii peste Dun\u0103re \u0219i integrarea re\u021belelor feroviare ale celor dou\u0103 state. Pentru ca ruta s\u0103 poat\u0103 sus\u021bine performan\u021bele urm\u0103rite de re\u021beaua european\u0103, sunt necesare interven\u021bii adaptate fiec\u0103rui tronson, de la modernizarea c\u0103ii \u0219i a instala\u021biilor de semnalizare p\u00e2n\u0103 la realizarea de infrastructur\u0103 nou\u0103 acolo unde este justificat\u0103 tehnic.<\/p>\n\n\n\n

O re\u021bea european\u0103 de mare vitez\u0103 \u00een urm\u0103torii 14 ani<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dezvoltarea trenurilor de mare vitez\u0103 face parte din strategia Uniunii Europene pentru o mobilitate sustenabil\u0103 \u0219i inteligent\u0103. Obiectivele europene prev\u0103d dublarea traficului feroviar de mare vitez\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i triplarea acestuia p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, comparativ cu nivelul din 2015.<\/p>\n\n\n\n

Regulamentul TEN-T, adoptat \u00een 2024, stabile\u0219te cadrul pentru dezvoltarea unei re\u021bele integrate, care s\u0103 conecteze principalele centre urbane \u0219i capitalele europene<\/a>. Pentru infrastructura feroviar\u0103 de mare vitez\u0103 sunt prev\u0103zute etape de dezvoltare p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, \u00een func\u021bie de nivelul re\u021belei \u0219i de cerin\u021bele aplicabile fiec\u0103rui coridor.<\/p>\n\n\n\n

Estim\u0103rile realizate de EY, Universitatea Bocconi \u0219i Blue Arches pentru \u00eentreprinderea comun\u0103 european\u0103 pentru c\u0103ile ferate, Europe\u2019s Rail Joint Undertaking, indic\u0103 un necesar de investi\u021bii de 345 de miliarde de euro pentru re\u021beaua prev\u0103zut\u0103 \u00een planurile TEN-T. Extinderea sistemului feroviar de mare vitez\u0103 la un nivel de trei ori mai mare dec\u00e2t cel actual ar putea necesita 546 de miliarde de euro.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Rom\u00e2nia, obiectivul european se traduce prin necesitatea corel\u0103rii proiectelor na\u021bionale cu cele transfrontaliere, a stabilirii priorit\u0103\u021bilor de investi\u021bii \u0219i a identific\u0103rii surselor de finan\u021bare. Conexiunile spre Budapesta \u0219i Sofia sunt dou\u0103 componente ale acestei dezvolt\u0103ri, \u00eens\u0103 atingerea termenelor prev\u0103zute va depinde de transformarea planurilor \u00een proiecte mature, finan\u021bate \u0219i executate etapizat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen pozi\u021bia adoptat\u0103, Parlamentul European subliniaz\u0103 c\u0103 dezvoltarea transportului feroviar de mare vitez\u0103 poate contribui la decarbonizarea transporturilor, la reducerea dependen\u021bei de combustibilii fosili importa\u021bi \u0219i la consolidarea competitivit\u0103\u021bii economiei europene. Transferul unei p\u0103r\u021bi mai mari a traficului c\u0103tre calea ferat\u0103 ar permite, totodat\u0103, eliberarea capacit\u0103\u021bii pe liniile conven\u021bionale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea conectivit\u0103\u021bii \u00eentre statele membre.<\/p>\n\n\n\n

Eurodeputa\u021bii solicit\u0103 Comisiei Europene s\u0103 stabileasc\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2027 \u0219i \u00een urma unei evalu\u0103ri de impact, obiective europene pentru dezvoltarea re\u021belei de mare vitez\u0103, al\u0103turi de o \u021bint\u0103 pentru transferul transportului c\u0103tre calea ferat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2040. Parlamentul sus\u021bine dezvoltarea unor coridoare competitive, proiectate pentru viteze de cel pu\u021bin 250 km\/h, cu ambi\u021bia de a ajunge la conexiuni care s\u0103 permit\u0103 350 km\/h, \u00een func\u021bie de rezultatele analizelor cost-beneficiu \u0219i de particularit\u0103\u021bile geografice, climatice \u0219i opera\u021bionale ale fiec\u0103rui traseu.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ca trenul s\u0103 devin\u0103 o alternativ\u0103 atractiv\u0103 la celelalte moduri de transport, Parlamentul consider\u0103 necesare reducerea timpilor de c\u0103l\u0103torie, tarife accesibile, servicii fiabile \u0219i respectarea drepturilor pasagerilor. Sunt sus\u021binute integrarea sistemelor de ticketing transfrontalier, transparen\u021ba tarifelor \u0219i dezvoltarea unor abonamente accesibile, precum \u0219i garantarea continu\u0103rii c\u0103l\u0103toriei \u00een cazul pierderii unei conexiuni \u00eentre operatori feroviari diferi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Pozi\u021bia Parlamentului pune accent \u0219i pe accelerarea investi\u021biilor. Comisia European\u0103 \u0219i statele membre sunt \u00eendemnate s\u0103 simplifice procedurile de autorizare \u0219i aprobare a proiectelor de mare vitez\u0103, inclusiv prin mecanisme de tip ghi\u0219eu unic \u0219i reducerea duratei proceselor administrative, cu respectarea cerin\u021belor de mediu \u0219i a consult\u0103rii publice. \u00cen acela\u0219i timp, infrastructura \u0219i materialul rulant trebuie s\u0103 respecte cerin\u021bele europene de interoperabilitate, iar trenurile de mare vitez\u0103 s\u0103 fie certificate conform normelor aplicabile.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: Club Feroviar<\/p>\n\n\n\n

Poz\u0103 din arhiva personal\u0103<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat recomand\u0103rile sale pentru accelerarea dezvolt\u0103rii re\u021belei feroviare de mare vitez\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea conectivit\u0103\u021bii \u00eentre statele membre. Pozi\u021bia legislativului european vine \u00een continuarea planului de ac\u021biune prezentat de Comisia European\u0103 \u00een noiembrie 2025 \u0219i sus\u021bine dezvoltarea unei re\u021bele interoperabile, accesibile \u0219i intermodale, care s\u0103 conecteze capitalele \u0219i marile centre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,1],"tags":[],"class_list":["post-552","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ptbr_bucuresti-news-international","category-ptbr_bucuresti-news-national"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/552","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=552"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/552\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":556,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/552\/revisions\/556"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=552"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=552"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ptbrb.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=552"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}