Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat recomandările sale pentru accelerarea dezvoltării rețelei feroviare de mare viteză și îmbunătățirea conectivității între statele membre. Poziția legislativului european vine în continuarea planului de acțiune prezentat de Comisia Europeană în noiembrie 2025 și susține dezvoltarea unei rețele interoperabile, accesibile și intermodale, care să conecteze capitalele și marile centre urbane europene.
Pentru România, planurile europene vizează două direcții importante: conexiunea feroviară spre Budapesta și cea care va lega Bucureștiul de Sofia. Orizontul de dezvoltare se extinde până în 2040, însă traseele presupun etape diferite de modernizare și construire a infrastructurii, în funcție de caracteristicile fiecărei secțiuni.
Dezvoltarea acestor legături trebuie privită în contextul mai larg al coridoarelor europene de transport, în special Coridorul Rin – Dunăre și Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Integrarea României în rețeaua de mare viteză nu presupune doar reducerea timpilor de călătorie, ci și îmbunătățirea legăturilor transfrontaliere și a accesului la principalele centre economice europene.
Doar șase ore de la București la Budapesta
Conform planului de acțiune al Comisiei Europene, dezvoltarea conexiunii feroviare București – Budapesta ar urma să reducă timpul de călătorie cu 9 ore, de la 16 ore în prezent la puțin peste 6 ore, în 2040. De la Budapesta, pasagerii ar beneficia de conexiuni directe către alte centre importante din regiune, inclusiv Viena, Bratislava și Zagreb.
În paralel, analiza privind dezvoltarea infrastructurii feroviare din România include un coridor de 782 km, care ar lega orașul Constanța de București, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca și Oradea, continuând până la frontiera cu Ungaria. Acest traseu reprezintă o variantă de dezvoltare a axei naționale și nu trebuie confundat cu distanța totală dintre Constanța și Budapesta. Investiția necesară pentru conexiunea de mare viteză București – Budapesta este estimată la 18 miliarde de euro.
Conform hărților privind planul de acțiune al UE publicat în noiembrie 2025, dezvoltarea infrastructurii va avea loc etapizat, cu secțiuni prevăzute pentru orizonturile 2030, 2035 și 2040. Harta diferențiază liniile existente de cele planificate și indică vitezele de proiectare: liniile punctate corespund secțiunilor pentru viteze de cel puțin 160 km/h, iar cele continue, secțiunilor proiectate pentru cel puțin 200 km/h.
Prin urmare, realizarea conexiunii presupune atât modernizarea unor linii existente, acolo unde infrastructura permite creșterea vitezei, cât și construirea unor secțiuni noi acolo unde configurația traseului și cerințele tehnice o impun. Termenele de pe hartă reprezintă orizonturi de planificare, nu garanții că toate lucrările vor fi finanțate și finalizate la datele respective.
Totodată, obiectivul eliminării blocajelor transfrontaliere (anunțat în noiembrie 2025) presupune identificarea de către statele membre a unor soluții care să permită dezvoltarea unor linii feroviare cu viteze semnificativ mai mari de 250 km/h, acolo unde acest lucru este justificat din punct de vedere economic.
Conform raportului Parlamentului European, este susținută dezvoltarea unor coridoare feroviare de mare viteză competitive, cu viteze maxime de cel puțin 250 km/h și cu obiectivul de a realiza conexiuni care să permită viteze de 350 km/h, sub rezerva unor analize independente cost-beneficiu, care să ia în considerare criterii precum geografia, clima, cererea de transport, coeziunea teritorială, ciclul de viață al infrastructurii și caracteristicile operaționale specifice fiecărui coridor. Raportul consideră că trebuie analizată posibilitatea diferențierii vitezelor de circulație pentru trenurile de pasageri și cele de marfă, precum și introducerea unor servicii de transport expres de marfă utilizând rame electrice.
BEI a analizat o serie de opțiuni pentru dezvoltarea liniei către Ungaria
O analiză realizată de Banca Europeană de Investiții (BEI) evidențiază potențialul dezvoltării unui sistem feroviar de mare viteză în România, cu trenuri care să circule cu 200 – 250 km/h pe axa Constanța – București – frontiera cu Ungaria. Studiul ia în calcul valorificarea infrastructurii deja modernizate, inclusiv prin lucrări suplimentare la șine și instalațiile de semnalizare, precum și prin implementarea ERTMS.
Pe anumite secțiuni, aceste intervenții ar putea permite creșterea vitezei de la 160 la 200 km/h, fără construirea unei linii complet noi. Analiza explorează, de asemenea, posibilitatea unor viteze de 250 – 300 km/h acolo unde configurația traseului și condițiile tehnice permit acest lucru.
Pentru coridorul din Constanța către granița cu Ungaria (via București) au fost analizate mai multe variante de implementare, dintre care au fost selectate patru scenarii. Costurile estimate variază între 8,9 și 25,5 milioane de euro pe kilometru, în funcție de viteza proiectată, relief și complexitatea lucrărilor.
Una dintre variantele analizate pentru ruta București – Constanța prevede modernizarea liniei până la Fetești pentru viteze de 200 km/h și construirea unei secțiuni noi între Fetești și Constanța, proiectată pentru 250 km/h. Investiția estimată pentru această variantă este de 2,6 miliarde de euro, la prețurile din 2024.
La nivel național, scenariul recomandat urmărește dezvoltarea coridorului de 782 km, cu viteze de până la 200 – 250 km/h. Diferența dintre modernizarea liniilor existente și construirea unor secțiuni noi este importantă atât pentru estimarea costurilor, cât și pentru stabilirea calendarului de implementare.
În acest context, trebuie făcută distincția între liniile convenționale modernizate pentru viteze de 160 – 200 km/h și liniile de mare viteză propriu-zise, proiectate, în general, pentru cel puțin 250 km/h. Rețeaua europeană planificată poate include ambele categorii de infrastructură, în funcție de traseu și de cerințele aplicabile fiecărei secțiuni.
De la 10 la 6 ore cu trenul între București și Sofia
A doua conexiune de mare viteză importantă pentru România este cea dintre București și Sofia, pe traseul Craiova – Calafat – Vidin. Potrivit planului european, timpul de călătorie dintre cele două capitale ar urma să scadă cu 4 ore, de la 10 ore la 6 ore, până în 2040.
Harta Comisiei Europene indică dezvoltarea secțiunii București – Craiova – Vidin până în 2030, pentru viteze de cel puțin 160 km/h. Pe teritoriul Bulgariei, între Vidin și Sofia, sunt deja în derulare proiecte de modernizare a unor secțiuni. Acestea nu înseamnă însă că întregul traseu Vidin – Sofia este modernizat sau că toate lucrările necesare conexiunii transfrontaliere sunt finalizate.
Modernizarea axei București – Sofia trebuie corelată și cu dezvoltarea conexiunii feroviare Salonic – Sofia – București, pe direcția vestică a Coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. România, Bulgaria și Grecia au analizat dezvoltarea acestei axe, care are un rol important în consolidarea legăturilor de transport din sud-estul Europei.
În cazul legăturii România – Bulgaria, modernizarea infrastructurii dintre Craiova și Sofia, prin Vidin, ar putea îmbunătăți utilizarea conexiunii peste Dunăre și integrarea rețelelor feroviare ale celor două state. Pentru ca ruta să poată susține performanțele urmărite de rețeaua europeană, sunt necesare intervenții adaptate fiecărui tronson, de la modernizarea căii și a instalațiilor de semnalizare până la realizarea de infrastructură nouă acolo unde este justificată tehnic.
O rețea europeană de mare viteză în următorii 14 ani
Dezvoltarea trenurilor de mare viteză face parte din strategia Uniunii Europene pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă. Obiectivele europene prevăd dublarea traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și triplarea acestuia până în 2050, comparativ cu nivelul din 2015.
Regulamentul TEN-T, adoptat în 2024, stabilește cadrul pentru dezvoltarea unei rețele integrate, care să conecteze principalele centre urbane și capitalele europene. Pentru infrastructura feroviară de mare viteză sunt prevăzute etape de dezvoltare până în 2040, în funcție de nivelul rețelei și de cerințele aplicabile fiecărui coridor.
Estimările realizate de EY, Universitatea Bocconi și Blue Arches pentru întreprinderea comună europeană pentru căile ferate, Europe’s Rail Joint Undertaking, indică un necesar de investiții de 345 de miliarde de euro pentru rețeaua prevăzută în planurile TEN-T. Extinderea sistemului feroviar de mare viteză la un nivel de trei ori mai mare decât cel actual ar putea necesita 546 de miliarde de euro.
Pentru România, obiectivul european se traduce prin necesitatea corelării proiectelor naționale cu cele transfrontaliere, a stabilirii priorităților de investiții și a identificării surselor de finanțare. Conexiunile spre Budapesta și Sofia sunt două componente ale acestei dezvoltări, însă atingerea termenelor prevăzute va depinde de transformarea planurilor în proiecte mature, finanțate și executate etapizat.
În poziția adoptată, Parlamentul European subliniază că dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză poate contribui la decarbonizarea transporturilor, la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și la consolidarea competitivității economiei europene. Transferul unei părți mai mari a traficului către calea ferată ar permite, totodată, eliberarea capacității pe liniile convenționale și îmbunătățirea conectivității între statele membre.
Eurodeputații solicită Comisiei Europene să stabilească, până în 2027 și în urma unei evaluări de impact, obiective europene pentru dezvoltarea rețelei de mare viteză, alături de o țintă pentru transferul transportului către calea ferată până în 2040. Parlamentul susține dezvoltarea unor coridoare competitive, proiectate pentru viteze de cel puțin 250 km/h, cu ambiția de a ajunge la conexiuni care să permită 350 km/h, în funcție de rezultatele analizelor cost-beneficiu și de particularitățile geografice, climatice și operaționale ale fiecărui traseu.
Pentru ca trenul să devină o alternativă atractivă la celelalte moduri de transport, Parlamentul consideră necesare reducerea timpilor de călătorie, tarife accesibile, servicii fiabile și respectarea drepturilor pasagerilor. Sunt susținute integrarea sistemelor de ticketing transfrontalier, transparența tarifelor și dezvoltarea unor abonamente accesibile, precum și garantarea continuării călătoriei în cazul pierderii unei conexiuni între operatori feroviari diferiți.
Poziția Parlamentului pune accent și pe accelerarea investițiilor. Comisia Europeană și statele membre sunt îndemnate să simplifice procedurile de autorizare și aprobare a proiectelor de mare viteză, inclusiv prin mecanisme de tip ghișeu unic și reducerea duratei proceselor administrative, cu respectarea cerințelor de mediu și a consultării publice. În același timp, infrastructura și materialul rulant trebuie să respecte cerințele europene de interoperabilitate, iar trenurile de mare viteză să fie certificate conform normelor aplicabile.
Sursa: Club Feroviar
Poză din arhiva personală
Lasă un răspuns