Mesajul subliniază importanța continuării lucrărilor de infrastructură din București, chiar și în condiții meteorologice nefavorabile, atât timp cât vremea permite desfășurarea anumitor activități pe șantiere. Ideea principală este că lucrările nu trebuie întrerupte sau amânate fără un motiv întemeiat, deoarece respectarea termenelor de execuție este esențială pentru finalizarea proiectelor.
Miza este una foarte importantă din punct de vedere financiar: dacă lucrările nu sunt terminate în termenele stabilite, Capitala riscă să piardă aproximativ 5 miliarde de lei, bani proveniți atât din fonduri nerambursabile, cât și din împrumuturi destinate realizării investițiilor. Pierderea acestor resurse ar putea afecta grav dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor aflate deja în desfășurare.
De asemenea, se evidențiază faptul că aceste șantiere ar fi trebuit să fie deschise și lucrările să înceapă etapizat încă din anul 2024. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat la timp, proiectele au acumulat întârzieri, iar autoritățile actuale au fost nevoite să depună eforturi pentru deblocarea lor în primăvara acestui an.
În acest context, primarul general, Ciprian Ciucu, este prezentat ca având un rol important în obținerea finanțării necesare și în echilibrarea bugetului Capitalei, creând astfel condițiile financiare pentru continuarea investițiilor și ducerea lor la bun sfârșit.
Mesajul transmite, în final, ideea de responsabilitate administrativă și de asumare a angajamentului față de bucureșteni. Lucrările trebuie continuate și finalizate, în ciuda dificultăților și a întârzierilor acumulate, deoarece în joc nu sunt doar sume importante de bani, ci și dezvoltarea orașului, modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor.
Concluzie: Mesajul reprezintă un apel la responsabilitate, mobilizare și eficiență în administrarea proiectelor publice. Autoritățile trebuie să profite de fiecare perioadă în care condițiile permit desfășurarea lucrărilor, să respecte termenele asumate și să evite pierderea celor 5 miliarde de lei destinate dezvoltării Bucureștiului. Finalizarea acestor investiții este prezentată ca o obligație față de oraș și față de cetățenii săi.
114 muncitori au fost azi la treabă pe pentru modernizarea șinelor de tramvai!
Are 5,3 km, cuprinde șase străzi, iar evoluția lucrărilor este diferită de la un tronson la altul.
Iată situația!
Bd. Dimitrie Pompeiu: 53 de muncitori
– 16 oameni lucrează la montarea șinei de #tramvai, în capătul dintre Str. Barbu Băcărescu;
– 22 de muncitori și utilaje lucrează la zidurile de separație ale șantierului de tramvai și la săpături, în capătul dinspre Șos. Petricani;
.
– 15 muncitori lucrează la conducta de canalizare aflată în imediata apropiere a șinei de tramvai.
Șos. Petricani: 13 muncitori
De marți și până acum, oamenii au terminat de montat șină de tramvai și pe cel de-al doilea sens, între Bd. Dimitrie Pompeiu și intersecția cu Șos. Fabrica de Glucoză.
Bd. Lacul Tei: 16 muncitori
Azi s-a lucrat la montarea șinelor și pregătirea lor pentru betonare. Primul strat de beton se va turna în noaptea aceasta, cu 14 muncitori.
Str. Maica Domnului: 13 muncitori
O echipă lucrează la două colectoare de canalizare, iar alta la o conductă de alimentare cu apă, ce a fost relocată și schimbată.
Str. Turmelor: 6 muncitori
Șina este montată pe un sens, urmează și pe celălalt sens, apoi betonarea.
Str. Reînvierii: 13 muncitori
O echipă de #muncitori montează șină, iar alta îngroapă cablurile de iluminat aferente noilor stâlpi deja instalați.
Sursa foto: Captură de ecran din videoclipul postat pe pagina de Facebook al Primăriei Capitalei.
STB a atribuit 404 achiziții prin licitație deschisă, negociere fără publicare prealabilă și procedură simplificată din 2020 până în primele zece luni ale anului 2026, potrivit datelor analizate de Buletin de București.
Valoarea acestor achiziții este de peste 2,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 400 de milioane de euro.
Clasamentul celor mai mari achiziții este dominat de contracte pentru carburanți, energie electrică, pază și servicii de spălare și igienizare a vehiculelor.
Analiza acestor achiziții prin licitație completează articolul Buletin de București privind achizițiile directe ale STB.
Din 2020, când conducerea Primăriei Capitalei a fost schimbată, iar Nicușor Dan a înlocuit-o pe Gabriela Firea, STB a înregistrat prin SEAP peste 2,2 miliarde de lei în contracte prin licitație, echivalentul a peste 400 de milioane de euro, arată analiza Buletin de București.
Evoluția achizițiilor STB din 2020 și până în primele 10 luni ale anului 2026 seamănă cu un adevărat carusel financiar. Totul a pornit timid în 2020, când compania de transport bifa contracte de doar 11 milioane de lei, pentru ca doar un an mai târziu, în 2021, valoarea achizițiilor să explodeze la aproape 189 de milioane de lei. A urmat apoi o perioadă de frână, când cheltuielile au coborât la 122 de milioane de lei în 2022 și au atins minimul în 2023, cu doar 78 de milioane de lei.
În 2024, achizițiile au reluat panta ascendentă până la 140 de milioane de lei, iar în 2025 a avut loc un record de aproape 928 de milioane de lei.
Ritmul investițiilor masive s-a menținut la turație maximă și în 2026. În primele 10 luni, notele de plată ale STB au depășit din nou pragul de 745 de milioane de lei.
Cea mai puțin transparentă procedură, preferata conducerii
Din cele 404 achiziții înregistrate între 2020 și primele zece luni ale anului 2026, cele mai multe au fost realizate prin procedură simplificată.
Distribuția achizițiilor în funcție de procedura utilizată este următoarea:
Prin urmare, aproape două treimi dintre procedurile analizate au fost simplificate. Licitațiile deschise au reprezentat puțin sub o treime din numărul total, iar negocierile fără publicare prealabilă au avut cea mai mică pondere.
Faptul că cele mai multe achiziții s-au făcut prin procedură simplificată poate fi un semn de întrebare. Această metodă este gândită pentru „cumpărături” mai mici, are reguli mai flexibile și se desfășoară mult mai rapid decât o licitație deschisă.
Este relevant pentru că au existat numeroase cazuri în care o instituție a spart contracte mari în mai multe contracte mici tocmai pentru a evita licitațiile deschise, care sunt mai riguroase. În plus, pentru că termenele sunt scurte, mai puține firme află de aceste achiziții și au timp să depună oferte.
Peste 2,2 miliarde de lei. Prin ce procedură a dat STB cei mai mulți bani
Potrivit centralizării, valoarea totală a achizițiilor atribuite prin cele trei proceduri a ajuns la 2,21 miliarde de lei în intervalul analizat.
Deși cea mai folosită a fost procedura simplificată, de fapt prin licitația deschisă au fost încheiate cele mai bănoase contracte, în total aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Negocierile fără publicare prealabilă au însumat aproximativ 280 de milioane de lei, în timp ce procedurile simplificate au avut o valoare cumulată de aproximativ 110 milioane de lei.
Cele mai mari zece achiziții: contracte de sute de milioane de lei
Clasamentul celor mai mari zece achiziții din perioada analizată cuprinde contracte pentru combustibili, energie electrică, servicii de spălare și igienizare a vehiculelor și pază și protecție.
Pe primul loc se află o achiziție pentru motorină Euro 5 și benzină fără plumb din februarie 2025. Valoarea totală atribuită este de 782,4 milioane de lei, potrivit datelor disponibile în SEAP.
Această sumă reprezintă 35,35%din totalul achizițiilor din perioada 2020 – octombrie 2026.
Pe locul al doilea se află tot un contract pentru motorină Euro 5 și benzină fără plumb pentru care STB a plătit aproape 275 milioane de lei.
Locul al treilea este ocupat de achiziția serviciilor de spălare și igienizare a vehiculelor pentru transportul urban pe șine, autobuze și troleibuze. Contractul este de aproximativ 94 de milioane de lei.
Următoarea în listă este o achiziție de energie electrică din iunie 2026, cu o valoare de aproximativ 90 de milioane de lei.
Pe locul 5, din nou, motorină Euro 5 și benzină fără plumb, pentru 80 de milioane de lei.
Următoarele 5 locuri din topul celor mai mare achiziții sunt ocupate de licitații pentru „servicii de pază și protecție a obiectivelor, bunurilor și valorilor din cadrul unităților STB” și energie electrică, achiziții pentru care compania a plătit între 37 și 55 de milioane de lei.
Combustibilii și energia electrică apar, astfel, în mai multe poziții ale clasamentului, de 3, respectiv 5 ori. Serviciile de igienizare a vehiculelor și cele de pază și protecție apar o singură dată.
Aceste 10 licitații înseamnă 71,59%din banii dați pe contracte atribuite prin licitație din 2020 până în octombrie 2026.
Unde au ajuns banii. Licitație cu Romprest și „regina contractelor cu statul”
Beneficiarii acestor contracte au fost Rompetrol Downstream, Romprest Servicii Integrate, Libro Events, Leo Business Consulting, Getica 95 Com, Romanian Security Systems, Hidroelectrica, Nova Power & Gas și Tinmar Energy.
Printre cele mai controversate nume de pe această listă se numără Romprest Servicii Integrate și partenerii lor de la Libro Events.
Aproape 94 de milioane de lei din banii STB au mers către un singur contract pentru igienizarea și spălarea vehiculelor din rețea.
Câștigătoare a fost asocierea din jurul Romprest Servicii Integrate, o firmă din grupul Romprest, operatorul de salubritate aflat de ani de zile în mijlocul celor mai mari scandaluri legate de gunoaiele din Capitală.
Dar Romprest nu a venit singură, compania s-a aliat cu Libro Events, o firmă controlată de Mihaela Neagu, afaceristă supranumită în presă „Regina contractelor cu statul” pentru numărul uriaș de achiziții publice câștigate de companiile din jurul său.
Rețeaua din spatele Libro Events aduce la un loc nume grele și conexiuni politice diverse, de la afaceri derulate în trecut cu rude ale fostului europarlamentar Eugen Tomac, până la legături cu foști lideri din Ministerul de Interne, scrie NewsCenter.
În aceeași schemă de servicii apare și Leo Business Consulting, o altă firmă prezentă în contracte și asocieri pentru curățenie.
La prima vedere, profilul societății este unul neobișnuit pentru achiziții de zeci de milioane de lei. O firmă deținută de Daniela-Cornelia Popescu, având ca obiect principal de activitate transportul de persoane de tip taxi și raportând doar 10 angajați, mai scrie sursa citată.
Avocatul Remus Borza anunță că, în contextul deciziilor europene și al situației financiare a STB, monopolul companiei va fi spart prin licitații deschise. În paralel, STB digitalizează foile de parcurs și permite cumpărarea biletelor la parcometre.
Avocatul Remus Borza a anunțat că, după anul 2030, Societatea de Transport București (STB) nu va mai deține monopolul asupra transportului public de suprafață din capitală. Această schimbare va fi rezultatul unei decizii a Comisiei Europene, care impune scoaterea la licitație a acestui serviciu, respectiv a nevoii de a corecta o situație financiară precară a companiei.
„Soluția ca STB să se vindece de năravurile proaste este să îi spargem monopolul. Este inadmisibil ca după 40 de ani de capitalism să mai avem monopol”, a declarat Borza pentru DC News. El a subliniat că, în timp ce transportul aerian și cel feroviar au fost deja privatizate, sectorul transportului urban de suprafață a rămas confuz. Solicitantul a criticat intens utilizarea banilor publici, afirmând că primăria cheltuie aproximativ 500 de milioane de euro pe subvenții pentru transportul în comun, sume pe care le consideră o „prostie”, având în vedere că acești bani ajung la operatorii privați sau gigantici.
Planul propus prevede ca, după 2030, serviciul de transport să fie scos în condiții de piață, înscriindu-se trei operatori. Conform estimărilor lui Borza, STB își va pierde exclusivitatea timp de încă 5-10 ani. Misiunea în perioada de tranziție va consta în calificarea STB pentru a fi una dintre cele trei companii licitante, competitivă în funcție de costuri și tarife, deși opoziția posibilă a Primăriei București ar fi contrară dispozițiilor comunitare.
În paralel cu restructurarea la nivel de politică publică, Remus Borza a anunțat măsuri operative care intră în vigoare începând cu săptămâna viitoare la nivelul operatorului STB. Una dintre cele mai importante reforme vizează digitalizarea integrală a foilor de parcurs. Pe lângă faptul că vor înlocui documentele analogice, înregistrând consumul de combustibil și distanțele parcurse direct din software, soluția tehnică elimină riscul denaturării acestor date.
Totodată, accesibilitatea biletelor de călătorie urmează să crească prin expansiunea punctelor de vânzare. Pe lângă cele 138 de chioșcuri deja digitalizate, cele aproximativ 300 de parcometre municipale vor fi recalibrate pentru a emite titluri de călătorie și pentru a încărca cardurile de călătorie. Obiectivul trasat de Borza este integrarea integrală a procesului de achiziție a biletelor pe toate platformele digitale.
Compania de Transport Public Iași (CTP Iași) a anunțat că lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe tronsonul Biblioteca Centrală Universitară (BCU) – Rond Triumf avansează într-un ritm susținut, utilajele și echipele de lucru ajungând deja în zona Rond Triumf la doar două luni de la deschiderea șantierului, pe 2 septembrie 2026.
Potrivit operatorului, progresul este vizibil pe întregul traseu, unde au fost executate până acum o serie de lucrări esențiale pentru realizarea noii infrastructuri:
consolidarea fundației căii de rulare;
construirea zidurilor de sprijin din beton;
lucrări de excavare;
lucrări de asfaltare;
amenajarea și pregătirea sistemelor de drenaj.
Pentru accelerarea ritmului de execuție și limitarea impactului asupra traficului rutier, intervențiile se desfășoară inclusiv pe timpul nopții.
Investiție strategică pentru transportul public din Iași
Modernizarea liniei de tramvai din zona Copou reprezintă una dintre cele mai importante investiții recente în infrastructura de transport public a municipiului Iași.
Prin reabilitarea completă a căii de rulare, autoritățile urmăresc:
creșterea siguranței circulației tramvaielor;
reducerea timpilor de călătorie;
îmbunătățirea confortului pasagerilor;
creșterea fiabilității transportului public.
Ajungerea lucrărilor în zona Rond Triumf marchează una dintre etapele importante ale șantierului și confirmă avansarea proiectului pe una dintre cele mai circulate axe de transport public ale orașului.
CTP Iași a mulțumit locuitorilor pentru răbdarea manifestată pe durata lucrărilor și a subliniat că fiecare etapă finalizată aduce orașul mai aproape de o infrastructură modernă și adaptată cerințelor actuale de mobilitate.
Modernizare depou tramvaie Craiova. Primăria municipiului a semnat contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a depoului de tramvaie. Anunțul a fost făcut de primărița Lia Olguța Vasilescu care se ferește să spună și câștigătorul licitației. Surse neoficiale au declarat pentru Club Feroviar că acest contract revine UTI, perdantul fiind Urban Profile Grele.
Proiectul prevede intervenții ample asupra clădirilor și infrastructurii din incinta depoului. Investiția este finanțată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, potrivit gds.ro.
Lucrările vor include reabilitarea unei clădiri existente, demolarea unor construcții vechi și ridicarea a două hale noi.
De asemenea, vor fi modernizate și reorganizate liniile de tramvai din incinta depoului, va fi refăcută rețeaua aeriană de contact și vor fi modernizate rețelele de alimentare cu apă și canalizare.
Potrivit primăriței, proiectul face parte din procesul de modernizare a infrastructurii de transport public din municipiu. Investiția urmărește reducerea costurilor de întreținere și exploatare a tramvaielor, creșterea siguranței în circulație și îmbunătățirea condițiilor de transport pentru craioveni.
O licitație contestată
Licitația în sumă estimativă de 67 de milioane de lei a fost contestată în mai multe rânduri. Ultima dată a existat o contestație depusă de Urban Profile Grele care cerea CNSC să i se recunoască victoria în licitație. CNSC a respins solicitarea, însă a obligat Primăria să reevalueze oferta. Un anunț de atribuire a contractului lipsește în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, motiv după cum se vede prea puțin important pentru primăriță la anunțarea semnării contractului.
Primăria Municipiului București a publicat în SEAP anunțul de participare pentru achiziția a 79 de tramvaie noi de 36 de metri, în cadrul proiectelor „Modernizarea sistemului de transport public cu tramvaiul la nivelul Municipiului București” și „Extinderea rețelei de tramvai pe artera Prelungirea Ghencea”.
Valoarea estimată a contractului este de 1.404.891.774,87 lei fără TVA, ceea ce îl transformă într-una dintre cele mai importante achiziții de material rulant urban lansate în România în ultimii ani.
Tramvaie moderne, cu autonomie și podea complet coborâtă
Conform caietului de sarcini, cele 79 de vehicule trebuie să fie:
tramvaie noi cu lungimea de aproximativ 36 de metri;
complet cu podea joasă pe întreaga lungime;
echipate cu autonomie de deplasare fără alimentare din rețea;
dotate cu sisteme de climatizare;
prevăzute cu rampe pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă;
echipate cu sisteme moderne de informare a călătorilor și alte dotări de confort.
Vehiculele sunt destinate exploatării în rețeaua de transport public din București.
Experiență minimă: 40 de tramvaie livrate
Pentru participarea la procedură, ofertanții trebuie să demonstreze că au furnizat în ultimii trei ani cel puțin 40 de vehicule feroviare urbane noi de tip:
tramvai;
light rail vehicle (LRV);
tram-train.
De asemenea, este solicitată o cifră medie de afaceri de minimum 500 milioane lei pentru perioada 2023–2025.
Termenele procedurii
Publicare în SEAP: 5 noiembrie 2026
Termen limită pentru depunerea ofertelor: 10 decembrie 2026, ora 15:00
Valabilitatea ofertelor: până la 10 august 2027
Procedura pe larg
Caietul de sarcini cere tramvaie fabricate sub aceeași marcă, de același producător, în construcție modulară, cu minimum șase uși duble și podea 100% coborâtă pe toată suprafața destinată călătorilor în picioare. Capacitatea minimă este de 310 de călători, dintre care cel puțin 56 pe scaune, calculată la o densitate de 6,5 călători pe metru pătrat, iar ofertanții trebuie să anexeze o fișă de capacitate cu schița amenajării interioare. Vehiculele trebuie să aibă autonomie de minimum 3 km, cu toate sistemele de climatizare în funcțiune, pentru a putea parcurge distanțe scurte fără alimentare de la rețeaua de contact, de exemplu pentru degajarea intersecțiilor, manevre în depouri sau ocolirea zonelor în care catenara este scoasă de sub tensiune. Documentul ține cont explicit de infrastructura existentă: ecartament de 1.435 mm, tensiune nominală de 750 Vcc, raza minimă de înscriere în curbă de 18 m, declivitate maximă de 60‰, sarcină maximă pe roată de 50 kN, lățime a caroseriei între 2.400 și 2.450 mm și compatibilitate cu sistemul de transponder VECOM pentru comanda macazurilor. Viteza maximă de proiectare este de 70 km/h, dar viteza de exploatare este limitată electronic la 50 km/h
Pe lângă dotările de confort și accesibilitate (aer condiționat în salonul de călători, rampă pentru persoanele în scaun rulant, informare vizuală și sonoră, Wi-Fi, infotainment, numărare de călători, supraveghere video și ticketing integrat într-un sistem IT unitar), specificațiile includ un sistem electronic de avertizare și frânare precoliziune, cu monitorizarea atenției conducătorului, detecția pietonilor, a biciclistelor și a unghiurilor moarte, precum și un sistem antidemaraj cu etilotest. Durata de serviciu cerută este de minimum 30 de ani, cu cel puțin 8 ani de utilizare fără reparație generală, iar caroseria trebuie garantată împotriva coroziunii minimum 8 ani. Nu se admit prototipuri, nici pentru tramvai în ansamblu, nici pentru componente, iar oferta tehnică trebuie să includă un tramvai de 36 m cu podea complet coborâtă, omologat de tip într-o țară a Uniunii Europene. Furnizorul trebuie să aibă autorizație de furnizor AFER la recepția capului de serie și să înființeze la achizitor un grup propriu de specialiști pentru predare, punere în funcțiune, service și remedierea defectelor în garanție.
Durata contractului este de 30 de luni, pentru livrare, testare și recepție, la care se adaugă perioada de garanție de tip „full warranty” declarată în oferta câștigătoare, de minimum 60 de luni de la procesul-verbal de recepție. Ofertele nu sunt evaluate doar după preț: criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț, cu o pondere de 50% pentru prețul ofertei, 25% pentru garanția „full warranty” suplimentară celei minime obligatorii, 15% pentru capacitatea de livrare (redimensionarea graficului astfel încât toate cele 79 de tramvaie să fie livrate mai devreme de termenul maxim de 28 de luni) și 10% pentru capacitatea de transport, exprimată prin numărul total de călători. Graficul de livrare din Anexa 10 prevede un ritm constant de minimum patru tramvaie pe lună după livrarea primului vehicul, iar caietul de sarcini amintește angajamentul din contractul de finanțare ca livrarea, recepția și punerea în funcțiune, precum și plățile, să fie încheiate până la 31 decembrie 2029.
Condițiile de participare sunt cele specifice unui contract de acest calibru. Ofertanții, individuali sau asociați, trebuie să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală de cel puțin 500.000.000 de lei fără TVA pentru exercițiile financiare 2023, 2024 și 2025, iar ca experiență similară trebuie să fi livrat, în ultimii trei ani, vehicule feroviare urbane noi cu tracțiune electrică (tramvai, vehicul feroviar ușor sau tram-train), recepționate de beneficiar, într-o cantitate cumulată de minimum 40 de vehicule. Mai este cerut un sistem de management al calității conform SR EN ISO 9001 sau echivalent. Activitatea principală de furnizare nu poate fi subcontractată, doar activitățile secundare sau conexe, iar oferta se depune în limba română. Oferta trebuie să rămână valabilă până la 10 august 2027, adică opt luni, iar deschiderea ofertelor are loc în SEAP la aceeași dată și oră cu termenul-limită, 10 decembrie 2026, ora 15:00. Solicitările de clarificări se transmit exclusiv prin SEAP, cu cel mult 20 de zile înainte de termenul-limită, iar autoritatea contractantă se obligă să răspundă în a 11-a zi înainte de acesta. Eventualele contestații se depun la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Cel mai mare program de extindere a flotei STB
Dacă procedura va fi finalizată cu succes, cele 79 de tramvaie se vor adăuga celor 100 de tramvaie Astra Imperio Metropolitan deja aflate în exploatare pentru STB.
Prin această achiziție, Bucureștiul ar urma să depășească pragul de 170 de tramvaie moderne noi, ceea ce ar permite accelerarea retragerii vehiculelor V3A și Bucur 1 cele mai vechi și redistribuirea tramvaielor moderne pe un număr mai mare de linii.
Licitația este lansată în contextul celui mai amplu program de modernizare a rețelei de tramvai din Capitală, care include simultan reabilitarea mai multor coridoare importante, precum Dimitrie Pompeiu, Pantelimon, Basarabia, Grivița și alte sectoare strategice ale rețelei STB.
Sursa: SEAP – Anunț de participare CN1098080, Primăria Municipiului București.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a efectuat la 4 noiembrie 2026 recepția preliminară a locomotivei electrice Traxx Passenger LE16, ultima unitate livrată în cadrul contractului pentru achiziția a 16 locomotive electrice multisistem produse de Alstom.
Recepția s-a desfășurat la depoul Alstom din cadrul Atelierelor CFR Grivița, unde a fost finalizat și Testul de Acceptare la Fabrică (FAT). Acesta a inclus inspecția vizuală a locomotivei și verificarea documentației tehnice, inclusiv a cerințelor de proiectare și a specificațiilor obligatorii.
Prin recepția locomotivei LE16, contractul semnat între ARF și asocierea Alstom Transport SA – Alstom Transportation Germany GmbH ajunge practic la final din punct de vedere al livrărilor, toate cele 16 locomotive Traxx Passenger fiind acum în România.
Urmează probele de anduranță
Transferul oficial al dreptului de proprietate către beneficiar va avea loc după:
efectuarea probelor de anduranță de 2.000 km;
finalizarea recepției finale;
intrarea locomotivei în serviciul comercial.
Locomotivele vor fi exploatate de CFR Călători în cadrul contractelor de servicii publice și vor circula pe o rețea de aproximativ 3.978 km.
Cinci coridoare majore vor fi deservite
Cele 16 locomotive sunt destinate operării trenurilor de lung parcurs pe următoarele relații:
Dej – Brașov – București – Constanța
Timișoara – Arad – Brașov – București – Constanța
Timișoara – Cluj-Napoca – Iași
Iași – București – Constanța
Suceava – București – Constanța
Locomotive de ultimă generație, pregătite pentru ETCS
Traxx Passenger sunt locomotive electrice multisistem capabile să atingă 160 km/h, fiind echipate cu:
sistem european de semnalizare ERTMS/ETCS;
sisteme moderne de diagnosticare și monitorizare;
GPS și comunicații digitale;
recuperare a energiei la frânare.
Noile locomotive înlocuiesc locomotive electrice mai vechi cu șase osii, contribuind la reducerea consumului energetic și la creșterea fiabilității serviciilor.
Economii de energie și reducerea emisiilor
Potrivit ARF, proiectul urmărește:
reducerea consumului de energie pentru tracțiune cu aproximativ 25%;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25,27%;
economii anuale estimate la 27.521 MWh;
economii cumulate de peste 1,1 milioane MWh pe durata de viață de 40 de ani a locomotivelor.
Finanțare de peste 441 milioane lei
Valoarea totală a proiectului este de 441,8 milioane lei cu TVA (aproximativ 89,4 milioane euro), finanțarea fiind asigurată integral prin Fondul pentru Modernizare.
Contractul a avut o perioadă de implementare de 31 de luni, între 29 ianuarie 2024 și 31 august 2026, după ce inițial fusese inclus în finanțarea PNRR.
Recepția locomotivei LE16 marchează închiderea uneia dintre cele mai importante achiziții de material rulant realizate de România în ultimii ani și completează flota de locomotive moderne care va tracta trenurile interregionale pe principalele coridoare feroviare ale țării.
Foto & info: ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară.
Brigada Rutieră București a anunțat noi etape ale lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de tramvai din estul Capitalei, în cadrul proiectului de modernizare a rețelei de transport public.
Începând cu 4 noiembrie 2026, ora 10:00, va fi împrejmuită zona căii de rulare a tramvaielor de pe Șoseaua Pantelimon, pe sectorul cuprins între Strada Baicului și Bulevardul Ferdinand I.
În această primă etapă:
benzile de circulație rutieră vor fi menținute;
intersecțiile nu vor fi afectate;
restricțiile vor viza exclusiv amplasamentul liniilor de tramvai.
Circulația se modifică pe Strada Baicului din 10 noiembrie
O etapă suplimentară a proiectului va începe la 10 noiembrie 2026, ora 10:00, când traficul rutier pe Strada Baicului va fi reorganizat temporar.
Conform noii configurații:
circulația se va desfășura pe o singură bandă;
traficul va fi organizat în sens unic;
direcția de circulație va fi dinspre Bd. Gării Obor către Șos. Pantelimon.
Lucrările fac parte din programul amplu de reabilitare a liniilor de tramvai derulat de Primăria Capitalei și se înscriu în cadrul investițiilor prevăzute pentru modernizarea infrastructurii de transport public din zona Obor – Pantelimon.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pregătește un proiect de ordin care ar permite operatorilor feroviari să mențină în circulație, pentru o perioadă limitată, vehicule feroviare motoare ale căror termene de reparații planificate au fost depășite, cu condiția ca acestea să intre într-un proces de reînnoire sau modernizare. Proiectul completează Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 2504/2024 privind realizarea și implementarea Registrului național de evidență a reviziilor și reparațiilor la vehiculele feroviare și este însoțit de un referat de aprobare al Direcției Transport Feroviar, înregistrat cu nr. 34443 din 3 noiembrie 2026.
Concret, la articolul 3 din Ordinul nr. 2504/2024, după alineatul (3), se introduc două alineate noi. Potrivit alineatului (4) propus, vehiculele feroviare motoare care au termenele de efectuare a reparațiilor planificate depășite și la care urmează să se efectueze și un proces de reînnoire sau modernizare pot fi înscrise în anexa la certificatul unic de siguranță, în baza planificării acestor acțiuni, cu condiția ca realizarea lor să nu depășească un interval de maximum 2 ani de la data emiterii certificatului unic de siguranță. Alineatul (5) stabilește că programul de efectuare a reparațiilor planificate la vehiculele motoare care urmează să fie reînnoite sau modernizate se avizează de ASFR și de AFER.
În referatul de aprobare, inițiatorul pornește de la constatarea că, la nivelul sistemului feroviar din România, sunt utilizate în proporție covârșitoare vehicule feroviare motoare cu durate de serviciu la limita sau deja expirate, la care se adaugă un deficit important de reparații planificate executate. Documentul precizează că sunt necesare măsuri care, pe de o parte, să crească nivelul siguranței și al calității transportului feroviar și, pe de altă parte, să creeze un sistem eficient și unitar de gestionare a programării, urmăririi și efectuării reviziilor și reparațiilor planificate. O etapă importantă o reprezintă verificarea tehnică a vehiculelor motoare pentru stabilirea listei cu datele de identificare ale acestora, anexă la certificatul unic de siguranță, etapă realizată prin Autoritatea Feroviară Română (AFER) și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR), desemnate să elaboreze reglementări specifice în conformitate cu legislația aplicabilă.
Referatul face trimitere explicită și la programul de modernizare a vehiculelor feroviare motoare derulat prin PNRR, pe care îl descrie drept un succes și pe baza căruia consideră justificată stimularea continuității și generalizării lui la nivelul întregului parc de vehicule motoare utilizat de operatorii feroviari din România. În acest sens, se urmărește stimularea identificării de fonduri pentru continuarea modernizării vehiculelor din parcul propriu al operatorilor, în mod similar programelor finanțate prin PNRR, prin mecanisme de finanțare europeană și/sau națională. Menținerea activă a parcului de vehicule motoare este prezentată ca având inclusiv un caracter strategic, prin consolidarea capacității de reziliență a sistemului feroviar din România.
Un alt obiectiv declarat este crearea unui sistem de evidență care să poată fi digitalizat ulterior cu ușurință și cu costuri de implementare cât mai reduse. Inițiatorul subliniază că ordinul de completare nu va interfera cu aplicarea cadrului european privind mentenanța vehiculelor feroviare prin sistemul entităților responsabile cu întreținerea (ECM), ci, dimpotrivă, va sprijini implementarea lui deplină. De asemenea, se urmărește simplificarea unor procese derulate atât de AFER și ASFR, cât și de Agenția de Investigații Feroviare Română (AGIFER).
Temeiul legal invocat în proiect este format din art. 3 pct. 1 lit. g) și r) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 310/2023 privind organizarea și funcționarea AFER, art. 7 alin. (3) lit. c) și alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române, precum și art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Lit. g) a atribuțiilor AFER vizează avizarea documentațiilor tehnice, specificațiilor tehnice și caietelor de sarcini pentru construirea sau modernizarea materialului rulant, iar lit. r) evaluarea documentației depuse de operatori și inspecția tehnică a vehiculelor în scopul introducerii în certificatul de siguranță. Ordinul urmează să fie emis de ministrul transporturilor și infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. În textul proiectului, numărul și data ordinului nu sunt încă completate.
Pentru piața feroviară din România, schimbarea propusă privește direct modul în care operatori precum CFR Călători, CFR Marfă și operatorii privați de marfă și de călători își pot menține în exploatare locomotivele și automotoarele aflate la limita duratei de serviciu, în perioada în care acestea așteaptă să intre în programe de reînnoire sau modernizare. Legarea înscrierii în anexa certificatului unic de siguranță de un program de reparații avizat de ASFR și AFER și de un termen maxim de 2 ani ar urma să încadreze printr-un mecanism de control situația unui parc îmbătrânit de vehicule motoare, care deservește inclusiv traficul de pe coridoarele TEN-T ce traversează România. Aplicarea efectivă a măsurii va depinde însă de forma finală a ordinului și de normele de avizare, aspecte pe care proiectul nu le detaliază.
Foto&info – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Direcția Transport Feroviar (Referat de aprobare nr. 34443/03.11.2026 și Proiect de Ordin pentru completarea Ordinului MTI nr. 2504/2024)
Bd. Dimitrie Pompeiu: 53 de muncitori
