Producătorul britanic Alexander Dennis și Volvo Buses au anunțat lansarea unui studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unui nou autobuz electric articulat de mare capacitate, conceput să ofere autorităților locale din Regatul Unit o alternativă mai flexibilă și mai puțin costisitoare la sistemele clasice de tramvai.
Noul concept, denumit EnviroMax, ar urma să combine avantajele unui sistem de transport rapid de tip tramvai cu flexibilitatea operațională a autobuzului electric.
Autobuz de 18 metri inspirat de conceptul de tramvai
Vehiculul analizat de cele două companii va utiliza șasiul articulat Volvo BZL Electric, deja introdus în exploatare pe alte piețe internaționale.
Caracteristicile preliminare includ:
lungime de aproximativ 18 metri;
propulsie integral electrică;
capacitate energetică de până la 530 kWh;
capacitate mare de transport pentru coridoare urbane aglomerate;
design exterior inspirat de sistemele moderne de tramvai.
Potrivit producătorilor, noul vehicul urmărește să ofere vizibilitatea și atractivitatea unui tramvai, fără necesitatea unor investiții majore în infrastructură.
Accent pe accesibilitate și confort
Alexander Dennis anunță că viitorul EnviroMax va fi proiectat pentru a oferi:
spații accesibile tuturor categoriilor de pasageri;
Configurația finală va fi definită împreună cu autoritățile locale și operatorii de transport.
Experiență comună în proiecte de mare capacitate
Cele două companii au colaborat anterior la dezvoltarea autobuzului etajat de mare capacitate Enviro400XLB, construit pe șasiul Volvo B8L.
În cadrul noului proiect, Alexander Dennis va utiliza inclusiv experiența companiei americane New Flyer, parte a grupului NFI, unul dintre cei mai mari producători de autobuze articulate din America de Nord.
Alternativă pentru sistemele BRT
Volvo observă un interes tot mai mare din partea autorităților locale pentru sisteme de transport rapid cu autobuze (BRT), care să ofere:
capacitate ridicată;
emisii zero;
costuri mai mici decât infrastructura de tramvai;
implementare mai rapidă.
Noul EnviroMax este gândit exact pentru această nișă, oferind un produs cu aspect și funcționalitate apropiate de cele ale unui tramvai modern.
Susținerea producției britanice
Alexander Dennis subliniază că dezvoltarea și producția vehiculului ar susține industria britanică și lanțul local de furnizori.
Compania consideră că autobuzele electrice de mare capacitate vor avea un rol complementar față de gamele actuale de vehicule cu un singur nivel și etajate, contribuind la dezvoltarea unor rețele de transport urban mai eficiente și mai sustenabile.
Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat recomandările sale pentru accelerarea dezvoltării rețelei feroviare de mare viteză și îmbunătățirea conectivității între statele membre. Poziția legislativului european vine în continuarea planului de acțiune prezentat de Comisia Europeană în noiembrie 2025 și susține dezvoltarea unei rețele interoperabile, accesibile și intermodale, care să conecteze capitalele și marile centre urbane europene.
Pentru România, planurile europene vizează două direcții importante: conexiunea feroviară spre Budapesta și cea care va lega Bucureștiul de Sofia. Orizontul de dezvoltare se extinde până în 2040, însă traseele presupun etape diferite de modernizare și construire a infrastructurii, în funcție de caracteristicile fiecărei secțiuni.
Dezvoltarea acestor legături trebuie privită în contextul mai larg al coridoarelor europene de transport, în special Coridorul Rin – Dunăre și Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Integrarea României în rețeaua de mare viteză nu presupune doar reducerea timpilor de călătorie, ci și îmbunătățirea legăturilor transfrontaliere și a accesului la principalele centre economice europene.
Doar șase ore de la București la Budapesta
Conform planului de acțiune al Comisiei Europene, dezvoltarea conexiunii feroviare București – Budapesta ar urma să reducă timpul de călătorie cu 9 ore, de la 16 ore în prezent la puțin peste 6 ore, în 2040. De la Budapesta, pasagerii ar beneficia de conexiuni directe către alte centre importante din regiune, inclusiv Viena, Bratislava și Zagreb.
În paralel, analiza privind dezvoltarea infrastructurii feroviare din România include un coridor de 782 km, care ar lega orașul Constanța de București, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca și Oradea, continuând până la frontiera cu Ungaria. Acest traseu reprezintă o variantă de dezvoltare a axei naționale și nu trebuie confundat cu distanța totală dintre Constanța și Budapesta. Investiția necesară pentru conexiunea de mare viteză București – Budapesta este estimată la 18 miliarde de euro.
Conform hărților privind planul de acțiune al UE publicat în noiembrie 2025, dezvoltarea infrastructurii va avea loc etapizat, cu secțiuni prevăzute pentru orizonturile 2030, 2035 și 2040. Harta diferențiază liniile existente de cele planificate și indică vitezele de proiectare: liniile punctate corespund secțiunilor pentru viteze de cel puțin 160 km/h, iar cele continue, secțiunilor proiectate pentru cel puțin 200 km/h.
Prin urmare, realizarea conexiunii presupune atât modernizarea unor linii existente, acolo unde infrastructura permite creșterea vitezei, cât și construirea unor secțiuni noi acolo unde configurația traseului și cerințele tehnice o impun. Termenele de pe hartă reprezintă orizonturi de planificare, nu garanții că toate lucrările vor fi finanțate și finalizate la datele respective.
Totodată, obiectivul eliminării blocajelor transfrontaliere (anunțat în noiembrie 2025) presupune identificarea de către statele membre a unor soluții care să permită dezvoltarea unor linii feroviare cu viteze semnificativ mai mari de 250 km/h, acolo unde acest lucru este justificat din punct de vedere economic.
Conform raportului Parlamentului European, este susținută dezvoltarea unor coridoare feroviare de mare viteză competitive, cu viteze maxime de cel puțin 250 km/h și cu obiectivul de a realiza conexiuni care să permită viteze de 350 km/h, sub rezerva unor analize independente cost-beneficiu, care să ia în considerare criterii precum geografia, clima, cererea de transport, coeziunea teritorială, ciclul de viață al infrastructurii și caracteristicile operaționale specifice fiecărui coridor. Raportul consideră că trebuie analizată posibilitatea diferențierii vitezelor de circulație pentru trenurile de pasageri și cele de marfă, precum și introducerea unor servicii de transport expres de marfă utilizând rame electrice.
BEI a analizat o serie de opțiuni pentru dezvoltarea liniei către Ungaria
O analiză realizată de Banca Europeană de Investiții (BEI) evidențiază potențialul dezvoltării unui sistem feroviar de mare viteză în România, cu trenuri care să circule cu 200 – 250 km/h pe axa Constanța – București – frontiera cu Ungaria. Studiul ia în calcul valorificarea infrastructurii deja modernizate, inclusiv prin lucrări suplimentare la șine și instalațiile de semnalizare, precum și prin implementarea ERTMS.
Pe anumite secțiuni, aceste intervenții ar putea permite creșterea vitezei de la 160 la 200 km/h, fără construirea unei linii complet noi. Analiza explorează, de asemenea, posibilitatea unor viteze de 250 – 300 km/h acolo unde configurația traseului și condițiile tehnice permit acest lucru.
Pentru coridorul din Constanța către granița cu Ungaria (via București) au fost analizate mai multe variante de implementare, dintre care au fost selectate patru scenarii. Costurile estimate variază între 8,9 și 25,5 milioane de euro pe kilometru, în funcție de viteza proiectată, relief și complexitatea lucrărilor.
Una dintre variantele analizate pentru ruta București – Constanța prevede modernizarea liniei până la Fetești pentru viteze de 200 km/h și construirea unei secțiuni noi între Fetești și Constanța, proiectată pentru 250 km/h. Investiția estimată pentru această variantă este de 2,6 miliarde de euro, la prețurile din 2024.
La nivel național, scenariul recomandat urmărește dezvoltarea coridorului de 782 km, cu viteze de până la 200 – 250 km/h. Diferența dintre modernizarea liniilor existente și construirea unor secțiuni noi este importantă atât pentru estimarea costurilor, cât și pentru stabilirea calendarului de implementare.
În acest context, trebuie făcută distincția între liniile convenționale modernizate pentru viteze de 160 – 200 km/h și liniile de mare viteză propriu-zise, proiectate, în general, pentru cel puțin 250 km/h. Rețeaua europeană planificată poate include ambele categorii de infrastructură, în funcție de traseu și de cerințele aplicabile fiecărei secțiuni.
De la 10 la 6 ore cu trenul între București și Sofia
A doua conexiune de mare viteză importantă pentru România este cea dintre București și Sofia, pe traseul Craiova – Calafat – Vidin. Potrivit planului european, timpul de călătorie dintre cele două capitale ar urma să scadă cu 4 ore, de la 10 ore la 6 ore, până în 2040.
Harta Comisiei Europene indică dezvoltarea secțiunii București – Craiova – Vidin până în 2030, pentru viteze de cel puțin 160 km/h. Pe teritoriul Bulgariei, între Vidin și Sofia, sunt deja în derulare proiecte de modernizare a unor secțiuni. Acestea nu înseamnă însă că întregul traseu Vidin – Sofia este modernizat sau că toate lucrările necesare conexiunii transfrontaliere sunt finalizate.
Modernizarea axei București – Sofia trebuie corelată și cu dezvoltarea conexiunii feroviare Salonic – Sofia – București, pe direcția vestică a Coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. România, Bulgaria și Grecia au analizat dezvoltarea acestei axe, care are un rol important în consolidarea legăturilor de transport din sud-estul Europei.
În cazul legăturii România – Bulgaria, modernizarea infrastructurii dintre Craiova și Sofia, prin Vidin, ar putea îmbunătăți utilizarea conexiunii peste Dunăre și integrarea rețelelor feroviare ale celor două state. Pentru ca ruta să poată susține performanțele urmărite de rețeaua europeană, sunt necesare intervenții adaptate fiecărui tronson, de la modernizarea căii și a instalațiilor de semnalizare până la realizarea de infrastructură nouă acolo unde este justificată tehnic.
O rețea europeană de mare viteză în următorii 14 ani
Dezvoltarea trenurilor de mare viteză face parte din strategia Uniunii Europene pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă. Obiectivele europene prevăd dublarea traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și triplarea acestuia până în 2050, comparativ cu nivelul din 2015.
Regulamentul TEN-T, adoptat în 2024, stabilește cadrul pentru dezvoltarea unei rețele integrate, care să conecteze principalele centre urbane și capitalele europene. Pentru infrastructura feroviară de mare viteză sunt prevăzute etape de dezvoltare până în 2040, în funcție de nivelul rețelei și de cerințele aplicabile fiecărui coridor.
Estimările realizate de EY, Universitatea Bocconi și Blue Arches pentru întreprinderea comună europeană pentru căile ferate, Europe’s Rail Joint Undertaking, indică un necesar de investiții de 345 de miliarde de euro pentru rețeaua prevăzută în planurile TEN-T. Extinderea sistemului feroviar de mare viteză la un nivel de trei ori mai mare decât cel actual ar putea necesita 546 de miliarde de euro.
Pentru România, obiectivul european se traduce prin necesitatea corelării proiectelor naționale cu cele transfrontaliere, a stabilirii priorităților de investiții și a identificării surselor de finanțare. Conexiunile spre Budapesta și Sofia sunt două componente ale acestei dezvoltări, însă atingerea termenelor prevăzute va depinde de transformarea planurilor în proiecte mature, finanțate și executate etapizat.
În poziția adoptată, Parlamentul European subliniază că dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză poate contribui la decarbonizarea transporturilor, la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și la consolidarea competitivității economiei europene. Transferul unei părți mai mari a traficului către calea ferată ar permite, totodată, eliberarea capacității pe liniile convenționale și îmbunătățirea conectivității între statele membre.
Eurodeputații solicită Comisiei Europene să stabilească, până în 2027 și în urma unei evaluări de impact, obiective europene pentru dezvoltarea rețelei de mare viteză, alături de o țintă pentru transferul transportului către calea ferată până în 2040. Parlamentul susține dezvoltarea unor coridoare competitive, proiectate pentru viteze de cel puțin 250 km/h, cu ambiția de a ajunge la conexiuni care să permită 350 km/h, în funcție de rezultatele analizelor cost-beneficiu și de particularitățile geografice, climatice și operaționale ale fiecărui traseu.
Pentru ca trenul să devină o alternativă atractivă la celelalte moduri de transport, Parlamentul consideră necesare reducerea timpilor de călătorie, tarife accesibile, servicii fiabile și respectarea drepturilor pasagerilor. Sunt susținute integrarea sistemelor de ticketing transfrontalier, transparența tarifelor și dezvoltarea unor abonamente accesibile, precum și garantarea continuării călătoriei în cazul pierderii unei conexiuni între operatori feroviari diferiți.
Poziția Parlamentului pune accent și pe accelerarea investițiilor. Comisia Europeană și statele membre sunt îndemnate să simplifice procedurile de autorizare și aprobare a proiectelor de mare viteză, inclusiv prin mecanisme de tip ghișeu unic și reducerea duratei proceselor administrative, cu respectarea cerințelor de mediu și a consultării publice. În același timp, infrastructura și materialul rulant trebuie să respecte cerințele europene de interoperabilitate, iar trenurile de mare viteză să fie certificate conform normelor aplicabile.
Autoritățile de transport din Ungaria și grupul MÁV vor crește capacitatea serviciilor feroviare și de transport public în perioada 23 octombrie – vacanța de toamnă, pentru a face față fluxului ridicat de călători așteptat cu ocazia manifestărilor dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956.
Anunțul a fost făcut de Dávid Vitézy, care a precizat că vor fi introduse trenuri suplimentare, autobuze de întărire și garnituri HÉV cu capacitate mărită pentru a facilita accesul la numeroasele evenimente organizate în Budapesta și în întreaga țară.
Mai multe locuri în trenurile InterCity
În perioada cu trafic intens, MÁV va suplimenta capacitatea mai multor trenuri de lung parcurs, inclusiv:
Balaton InterCity;
Tópart InterCity;
Dráva InterCity;
Mura InterCity;
Bakony InterCity;
Göcsej InterCity;
Mecsek InterCity;
Nyírség InterCity;
Tokaj InterCity;
Napfény InterCity;
Zemplén InterCity;
Békés InterCity.
Vor fi consolidate și serviciile regionale:
Cívis InterRégió;
trenurile S10, S12, S21 și Z72;
relațiile Szeged – Békéscsaba;
Mezőtúr – Mezőhegyes.
Autobuze suplimentare între Budapesta și marile orașe
Primele curse suplimentare Volán vor fi introduse încă din 21 octombrie și vor lega capitala de orașe precum:
Pécs;
Eger;
Kecskemét;
Zalaegerszeg;
Kaposvár.
Cele mai multe servicii suplimentare vor circula:
pe 22 și 23 octombrie dinspre Budapesta spre provincie;
pe 25 octombrie către Budapesta.
Garnituri HÉV cu capacitate maximă
Pentru transportul urban și suburban din capitală:
trenurile H5 către Szentendre și Békásmegyer vor circula cu garnituri de șase vagoane între 07:00 și 20:30;
trenurile H7 vor circula cu garnituri complete între 09:00 și 21:00.
Pe liniile H8 și H9 rămân în circulație autobuzele de înlocuire între Örs vezér tere și Cinkota.
Revin tramvaiele istorice UV din 1956
Unul dintre punctele de atracție pentru pasionații de transport va fi revenirea în circulație a tramvaielor istorice UV, introduse pentru prima dată în exploatare chiar în anul 1956.
Aceste vehicule vor circula pe celebra linie 2, de-a lungul Dunării, oferind călătorilor ocazia de a experimenta una dintre cele mai reprezentative pagini din istoria transportului public budapestan.
Evenimente în întreaga capitală
Printre principalele manifestări programate pe 23 octombrie se numără:
ceremonia oficială din Piața Kossuth;
concertul Budapest Bár;
programe familiale și concerte organizate pe faleza Antall József.
Prin suplimentarea transportului feroviar, a serviciilor Volán și a rețelei HÉV, autoritățile urmăresc să încurajeze deplasarea cu transportul public și să faciliteze accesul la evenimentele aniversare organizate cu ocazia celor 70 de ani de la Revoluția din 1956.
Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Revoluția și Războiul de Independență din 1956, autoritățile din Budapesta organizează pe 23 octombrie 2026 un eveniment cultural special dedicat memoriei unuia dintre cele mai importante momente din istoria modernă a Ungariei.
Inițiativa este realizată de Primăria Budapestei, împreună cu BKK, BKV, Centrul Cultural din Budapesta (BMK) și compania Delta Production.
Un tramvai istoric transformat într-o scenă culturală
În intervalul 10:00 – 18:00, un tramvai nostalgic cu numărul de parc 2624, vechi de aproximativ 120 de ani și aflat în circulație inclusiv în perioada Revoluției din 1956, va fi amplasat pe linia de retragere din Piața Deák Ferenc.
Vehiculul va deveni un spațiu cultural dedicat comemorării evenimentelor din 1956 prin:
lecturi din jurnale contemporane Revoluției;
recitarea unor poezii;
interpretarea unor texte literare inspirate de lupta pentru libertate;
difuzarea unor înregistrări radiofonice și muzicale de epocă.
Programul este regizat de Renátó Olasz și va fi interpretat de actorii Kinga Kádár și Balázs Medveczky.
Acces gratuit pentru public
Participarea la eveniment este gratuită, iar vizitatorii vor primi materiale comemorative, inclusiv:
semne de carte;
steaguri tematice dedicate aniversării.
Acestea vor fi distribuite în zona tramvaiului prin intermediul Centrului Cultural din Budapesta.
O comemorare prin transportul public
Organizatorii au ales un tramvai istoric deoarece transportul public a făcut parte din viața cotidiană a Budapestei și în perioada Revoluției din 1956.
Prin acest proiect, autoritățile urmăresc să apropie memoria evenimentelor de public într-un mod personal și accesibil, transformând un vehicul istoric într-un spațiu de reflecție și dialog cultural.
Budapesta marchează 70 de ani de la Revoluția din 1956
Evenimentul face parte din programul mai amplu dedicat aniversării a șapte decenii de la Revoluția Maghiară din 1956, una dintre cele mai importante mișcări anticomuniste din Europa Centrală și de Est.
„Tramvaiul Dorinței de Libertate” oferă astfel o modalitate inedită de comemorare, îmbinând patrimoniul transportului public al capitalei ungare cu literatura, teatrul și memoria istorică.
Divizia de mentenanță și producție ÖBB Technische Services a marcat finalizarea unuia dintre cele mai importante programe de fabricare a materialului rulant din Austria, odată cu ieșirea din producție a celei de-a 274-a rame electrice Desiro ML realizate la uzina Jedlersdorf din Viena.
Momentul încheie un capitol industrial care a durat peste un deceniu și care a consolidat poziția Austriei în producția de material rulant modern pentru transportul feroviar regional și suburban.
Un proiect început în 2015
Povestea a început la 25 septembrie 2015, când a fost realizată prima caroserie pentru programul Desiro ML.
După 4.043 de zile de producție, uzina din Jedlersdorf finalizează astăzi construcția ultimei unități din cadrul programului desfășurat împreună cu Siemens Mobility.
Vehiculele produse au fost livrate către:
ÖBB Personenverkehr;
Raaberbahn (GySEV);
Verkehrsgesellschaft Mecklenburg-Vorpommern din Germania.
913 caroserii și un milion de ore de muncă
În cadrul programului au fost fabricate:
274 rame electrice Desiro ML;
913 caroserii de vehicule;
aproximativ 1 milion de ore de producție.
Potrivit reprezentanților ÖBB Technische Services, proiectul a generat valoare adăugată semnificativă pentru industria feroviară austriacă și a contribuit la dezvoltarea competențelor tehnice ale personalului de la Jedlersdorf.
Un succes pentru industria feroviară austriacă
Producția Desiro ML a reprezentat unul dintre cele mai importante programe industriale realizate în colaborare între ÖBB și Siemens Mobility.
Pe lângă livrarea materialului rulant, proiectul a permis:
acumularea de experiență în producția vehiculelor moderne;
dezvoltarea know-how-ului industrial local;
consolidarea lanțului de furnizori feroviari din Austria;
formarea unei echipe specializate în construcția și integrarea trenurilor electrice multiple.
Desiro ML, una dintre cele mai răspândite rame regionale din Europa Centrală
Ramele Desiro ML sunt utilizate pe scară largă pentru servicii regionale și suburbane datorită:
accelerației rapide;
eficienței energetice;
accesibilității pentru pasageri;
costurilor optimizate de exploatare și mentenanță.
Aceste trenuri au devenit un element esențial al transportului public feroviar în Austria și în alte țări europene.
Sfârșitul unui capitol, începutul altuia
Reprezentanții uzinei Jedlersdorf au subliniat că, deși programul Desiro ML se încheie, experiența acumulată rămâne un activ important pentru viitoarele proiecte feroviare.
„Ceea ce rămâne este experiența, competența, parteneriatul și mândria pentru ceea ce am realizat împreună”, au transmis reprezentanții ÖBB Technische Services.
Finalizarea celei de-a 274-a rame Desiro ML marchează astfel încheierea unei etape importante pentru industria feroviară austriacă și pentru una dintre cele mai de succes platforme de trenuri regionale dezvoltate de Siemens Mobility în ultimii ani.
Operatorul feroviar regional polonez POLREGIO a semnat contractul pentru achiziția a două automotoare diesel de tip SA109, care vor fi livrate de compania Serwis Pojazdów Szynowych și vor intra în circulație pe liniile din regiunea Podlasia până la sfârșitul acestui an.
Valoarea investiției depășește 26 milioane de zloți (PLN) și are ca obiectiv creșterea confortului, accesibilității și fiabilității transportului feroviar regional.
Mai mult confort pentru pasageri
Fiecare dintre cele două automotoare va oferi:
capacitate pentru minimum 155 de pasageri;
cel puțin 60 de locuri pe scaune;
instalații de climatizare;
condiții moderne de călătorie pentru serviciile regionale.
Accesibilitate pentru toate categoriile de călători
Noile vehicule vor fi echipate cu facilități dedicate persoanelor cu mobilitate redusă și pasagerilor cu nevoi speciale:
rampe de acces;
grupuri sanitare adaptate;
spații speciale pentru utilizatorii de scaune rulante.
Facilități pentru bicicliști
Operatorul a prevăzut și spații dedicate transportului bicicletelor, fiecare automotor având capacitate pentru:
șase biciclete.
Această dotare este importantă pentru traseele turistice și regionale din nord-estul Poloniei, unde mobilitatea combinată tren–bicicletă este tot mai utilizată.
Vor circula spre Hajnówka, Czeremcha și Łomża
POLREGIO a anunțat că noile trenuri vor deservi, printre altele, relațiile către:
Hajnówka;
Czeremcha;
Łomża.
Aceste rute traversează unele dintre cele mai pitorești regiuni ale Podlasiei și au un rol important atât pentru mobilitatea locală, cât și pentru dezvoltarea turismului regional.
Continuarea modernizării flotei regionale
Achiziția face parte din procesul de reînnoire a materialului rulant desfășurat de POLREGIO în mai multe regiuni ale Poloniei. Introducerea noilor automotoare va contribui la:
creșterea fiabilității serviciilor regionale;
reducerea costurilor de exploatare;
îmbunătățirea confortului pentru călători;
dezvoltarea mobilității feroviare în zonele mai puțin dens populate.
Prin această investiție, POLREGIO continuă să își consolideze rolul de principal operator regional de călători din Polonia și să modernizeze serviciile oferite în estul țării.
Vehiculul a ajuns deja la destinație, iar în acest sens, echipa Regiei Transport Electric Chișinău a pregătit și verificat unitatea de transport, asigurându-se că este gata să servească drept material didactic și suport practic pentru elevi.
Aceștia vor avea oportunitatea de a explora direct construcția, principiile de funcționare și specificul de întreținere a sistemelor transportului electric urban.
Această acțiune reprezintă un pas important în consolidarea parteneriatului dintre administrația publică locală și instituțiile de învățământ, oferind viitorilor specialiști din domeniul transporturilor posibilitatea de a îmbina cunoștințele teoretice cu experiența practică.
Unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării transportului public regional în afara capitalei este îmbunătățirea orarelor de circulație, având ca scop oferirea unor autobuze moderne, confortabile și fiabile pentru pasageri. În octombrie, 19 autobuze noi de tip Credobus Econell Next vor fi livrate Grupului MÁV, din care face parte și grupul ungar Kravtex-Kühne. Autobuzele vor fi dotate cu sisteme moderne de aer condiționat, sisteme actuale de informare a pasagerilor, iluminat cu LED și scaune confortabile. Pasagerii vor avea la dispoziție porturi USB la locurile lor. Motoarele Euro VI sunt concepute pentru a genera mai puține emisii nocive și pentru a asigura o funcționare mai economică față de generațiile anterioare. Pe baza experienței din această vară, am transmis producătorului că vom comanda vehicule suplimentare din această serie doar dacă acestea vor fi echipate cu sisteme de aer condiționat mai mari și mai eficiente. Autobuzele deja livrate sau comandate anterior vor continua să funcționeze cu sistemele de aer condiționat inițiale, respectiv vor fi livrate conform contractului existent. Cele 19 autobuze care vor sosi în octombrie fac parte dintr-un program de reînnoire a parcului auto, care vizează achiziționarea a 1.000 de vehicule noi până în anul 2027.
Siemens a prezentat unul dintre noile trenuri Railjet, care vor intra în circulație în viitorul apropiat.
Acesta face parte dintr-o comandă de 70 + 30 de trenuri, destinate transportului feroviar din Austria, în cadrul serviciului Railjet.
Caracteristici generale: -Este construit pe platforma gamei Siemens Mireo. -Are o lungime de aproximativ 106 metri. -Viteza maximă este de 160 km/h, fiind primul tren din familia Railjet proiectat pentru o viteză maximă sub 200 km/h. -Este echipat cu sisteme ETCS. -Dispune de funcții de autodiagnosticare continuă și de transmitere a datelor privind mentenanța printr-o conexiune radio securizată, prin intermediul platformei Railigent X. -Beneficieză de o construcție ușoară, eficiență energetică ridicată și un impact redus asupra infrastructurii feroviare.
Interior: -Sistem de climatizare. -Wi-Fi. -Prize pentru alimentarea dispozitivelor electronice. -Facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă. -Spații dedicate pentru bagaje, biciclete și echipamente de schi sau snowboard. -Zone special amenajate pentru cărucioare și scaune rulante. -Locuri la clasa I și clasa a II-a. -Spațiu de tip bistro, cu posibilitatea de a cumpăra produse de la automate (vending machines). -Primele trenuri Railjet din această nouă serie au ieșit din fabrică în acest an, iar lansarea oficială și intrarea în serviciul comercial sunt programate pentru 2028.
Aceste trenuri urmează să fie utilizate pe rute regionale și pe servicii interregionale și de lung parcurs, inclusiv pe trasee alpine din Austria.
ÖBB a comandat 14 unități Stadler KISS pentru operarea serviciilor Railjet.
Noile trenuri urmează să intre în circulație la sfârșitul anului 2026, pe ruta Viena–Salzburg, de-a lungul magistralei Weststrecke.
Caracteristici tehnice: -Viteză maximă: 200 km/h -Garnitura este formată din 6 vagoane și are o lungime de aproximativ 160 de metri. -Capacitate totală de 486 de locuri, cu spații dedicate atât clasei I, cât și clasei a II-a.
Facilități la interior: -Zonă de liniște (Quiet Zone) la unul dintre capetele trenului -Zone de catering dotate cu automate de vânzare -Compartimente pentru familii și spații dedicate transportului bicicletelor -Wi-Fi și sisteme de informare a pasagerilor în timp real -8 toalete în total, inclusiv toalete accesibile persoanelor cu mobilitate redusă, conforme cu cerințele TSI PRM -Prize de alimentare, porturi USB și aer condiționat -Uși de acces largi și podea joasă, pentru facilitarea îmbarcării și a coborârii pasagerilor
Stadler a participat la expoziția internațională dedicată transportului și mobilității, InnoTrans 2026, unde unul dintre exponatele prezentate a fost noul tren Stadler FLIRT Nordic, destinat Norvegiei.
FLIRT Nordic este un nou model de tren proiectat pentru condițiile climatice dificile din Norvegia, fiind conceput să funcționeze la temperaturi cuprinse între -40°C și +35°C.
Trenurile au fost comandate de operatorul feroviar norvegian Norske tog, în cadrul unui contract care prevede livrarea a 17 unități.
Fiecare tren este alcătuit din opt vagoane și are o viteză maximă de 200 km/h. În funcție de configurație, acesta poate utiliza tracțiune electrică sau diesel-electrică, fiind adaptat inclusiv pentru exploatarea pe linii neelectrificate, precum Nordland Line.
Capacitatea totală a unui tren este de aproximativ 400 de pasageri. Configurația interioară include spații pentru călătorii de clasa I și clasa a II-a, un restaurant și un bistro, precum și o zonă de joacă pentru copii. De asemenea, trenurile sunt prevăzute cu scaune confortabile și facilități adaptate călătoriilor de lungă durată, specifice rețelei feroviare norvegiene.
Testele sunt programate pentru perioada 2026–2027, iar intrarea în serviciul comercial este prevăzută pentru anul 2028, pe ruta Bergen–Oslo, prin Bergen Line.
Vehiculul a ajuns deja la destinație, iar în acest sens, echipa Regiei Transport Electric Chișinău a pregătit și verificat unitatea de transport, asigurându-se că este gata să servească drept material didactic și suport practic pentru elevi.
Aceștia vor avea oportunitatea de a explora direct construcția, principiile de funcționare și specificul de întreținere a sistemelor transportului electric urban.
