Autor: ptbrb

  • Breaking news: Mersul trenurilor 2026-2027 EXCLUSIV Mersul trenurilor 2026-2027: Intercity la Craiova, plus trenuri PESA IR peste tot. Trenuri Alstom către Moldova.

    Club Feroviar revine cu noutăți din Mersul Trenurilor 2026-2027, care va intra în vigoare pe 13 decembrie. După 12 ani de absență, vom avea din nou trenuri Intercity București-Craiova și retur. O altă noutate este graficul de intrare în serviciul comercial a noilor rame PESA pe rute interregionale.

    Ultimele trenuri Intercity ale CFR Călători care circulau și pe relația București–Craiova au fost eliminate odată cu intrarea în vigoare a mersului de tren 2014–2015, la 14 decembrie 2014. La acel moment, trenurile Intercity au dispărut din toată România, din cauza faptului că nu se mai putea asigura viteza minimă de circulație pentru acest rang.

    În mersul 2013–2014, relația București-Craiova era încă deservită de trenuri Intercity, inclusiv IC 975/972 și IC 977/974, care circulau pe relația Galați-București-Craiova.

    O pereche de trenuri Intercity București-Craiova și retur

    Ei bine, din data de 13 decembrie 2026 va circula o pereche trenuri Intercity București-Craiova, cu denumirea ”Titu Maiorescu”. Club Feroviar a relatat anterior că, grație încheierii lucrărilor de reparații de pe Magistrala 100 dintre București și Craiova (intervențiile de tip Quick Wins și finalizarea reparațiilor la viaductul Cârcea), viteza de deplasare a crescut considerabil între cele două orașe.

    La dus, trenul IC 511 va pleca din Gara de Nord din București la ora 18:00 și va sosi la Craiova la 20:52, deci distanța de 209 km va fi străbătută, fără opriri intermediare pe traseu, în 2 ore și 52 de minute.

    La întoarcere, trenul IC 512 va pleca din Craiova la ora 7:06 și va sosi la București Nord la 10:05, după o călătorie de 2 ore și 59 de minute.

    Trenuri PESA Interregio care intră în circulație din decembrie

    Tot din 13 decembrie vor intra în serviciul comercial mai multe rame electrice PESA ca trenuri Interregio. Iată rutele pe care vor circula și duratele călătoriilor:

    • Brașov-Ploiești Vest-Ploiești-Sud-Buzău-Galați și retur, 5 ore, operat de CFR Călători;
    • București Nord-Ploiești Vest-Brașov și retur, 2 ore și 30 de minute, 2 perechi operate de Transferoviar Călători;
    • București Nord-Galați și retur, aproape 4 ore, operat de Transferoviar Călători;
    • Galați-Făurei-Constanța și retur, aproape 4 ore, operat de Transferoviar Călători;
    • Craiova-Petroșani-Cluj Napoca și retur, aproape 8 ore, 2 perechi, operate de Softrans;
    • Suceava-Adjud-Mărășești-Tecuci-Galați, aproape 5 ore, operat de Regio Călători;
    • Suceava-Adjud-Buzău-Făurei-Constanța, 7 ore, operat de Regio Călători.

    În cazul ultimelor două trenuri, se precizează că vor fi operate cu automotoare diesel X72500, rame electrice Z2000 (cele aduse din Luxemburg) sau cu rame electrice PESA.

    Din februarie revin trenurile Interregio la Reșița

    Din data de 17 februarie, Reșița va reveni pe harta trenurilor Interregio. Vom avea două perechi de trenuri ale CFR Călători, operate cu rame PESA, pe ruta Reșița Sud-Caransebeș-Timișoara Nord-Arad și retur, care vor străbate distanța de 198 km în aproape 5 ore.

    De aproape 20 de ani prin cele două gări din reședința județului Caraș-Severin (Reșița Sud și Reșița Nord) circulă trenuri Intercity doar în perioada sezonului estival, ca grupă de vagoane pentru Mangalia.

    Mărțișorul aduce trenuri PESA și pe alte rute

    De la data de 1 Martie, vor intra în circulație următoarele trenuri PESA Interregio:

    • București Nord-Craiova-Petroșani-Cluj Napoca și retur, 11-12 ore, operat de CFR Călători;
    • București Nord-Brașov-Teiuș-Cluj Napoca și retur, 10 ore, operat de CFR Călători;
    • București Nord-Craiova-Filiași-Turceni-Târgu Jiu și retur, aproape 6 ore, operat de CFR Călători;
    • Cluj Napoca-Teiuș-Simeria-Petroșani-Craiova și retur, 8 ore, operat de CFR Călători;
    • Suceava Nord-Constanța și retur, 7 ore și 30 de minute, operat de CFR Călători;
    • Galați-Tecuci-Mărășești-Adjud-Pașcani-Suceava Nord și retur, 5 ore, operat de CFR Călători.

    Trenuri moderne la Călărași din data de 2 martie

    De la București Nord la Călărași Sud distanța pe calea ferată este de doar 136 km, din care 109 km (până la Ciulnița) sunt modernizați pentru viteze de până la 160 km/oră. Cu toate acestea, durata călătoriei dintre cele două orașe este de aproximativ 2 ore, pentru că trebuie schimbat trenul la Ciulnița.

    Din data de 2 martie, pe relația București Nord-Călărași Sud și retur vor circula două perechi de trenuri directe Interregio, operate cu rame PESA, care vor străbate distanța în doar o oră și jumătate.

    De la aceeași dată va intra în circulație și o pereche de trenuri PESA pe relația Galați-Făurei-Constanța, care vor străbate distanța de 255 km în aproape 4 ore.

    Contract pentru 29 de trenuri PESA Interregio

    Contractul cu polonezii de la Pesa, pentru achiziția de 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs RE-IR destinate conectării centrelor urbane din România și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații (RE-IR2) a fost semnat pe 19 decembrie 2023. Valoarea totală a contractului este de 1.604.280.000 lei, fără TVA. Pe 14 mai 2025 a fost semnat un act adițional pentru încă nouă trenuri, cu finanțare prin Fondul de Modernizare.

    Ramele PESA Interregio, seria 655-6, au trei vagoane și o capacitate de 192 de locuri pe scaune și încă 40 în picioare.

    Scaunele de la clasa a 2-a sunt confortabile și se pot trage un pic în față, pentru un confort sporit la călătorii mai lungi. Cele puse unul în spatele celuilalt au măsuțe pentru laptop, realizate din metal, robuste, pe spătarul din față. Problema (prezentă și la ramele Alstom Coradia Stream) apare însă la scaunele grupate câte patru față în față, unde măsuța este foarte mică și nu încape nici măcar un laptop, darămite mai multe.

    Distanța dintre scaune este una corespunzătoare, astfel încât nu vei sta cu genunchii la gură chiar dacă ești mai înalt. Totodată, scaunele sunt confortabile și dotate fiecare cu lampă pentru citit. Nu mai vorbim de prize pentru încărcarea dispozitivelor mobile sau instalație de aer condiționat, dotări normale pentru anul 2026 în Uniunea Europeană. La clasa 1 scaunele sunt mult mai depărtate, iar între cele puse față în față sunt ditamai mesele.

    Trenurile Intercity către Galați vor fi înlocuite de noile rame Alstom Coradia Strea.

    Rame electrice Coradia Stream, către Suceava, Iași, Galați și Cluj-Napoca

    Rame Alstom Coradia Stream pe ruta București Nord–Suceava, cu opt trenuri (16050–16057), patru pe sens, dintre care două sosesc sau pleacă de la Suceava Nord. Traseul de 447–449 km durează între 5 ore și 59 de minute și 6 ore și 20 de minute, cu opriri la Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Mărășești, Adjud, Bacău, Roman, Pașcani, Dolhasca și Verești, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 72 km/h. Plecările din București sunt la 06:00, 11:00, 14:12 și 17:15, iar din Suceava la 05:45, 09:10, 13:00 și 18:00. Cel mai matinal tren spre București ajunge la 12:00, iar cel de seară sosește la 00:12.

    Legătura cu Iașiul se face prin ramificarea de la Pașcani, un detaliu pe care foile îl fac vizibil. Șase trenuri scurte, de 75,7 km și 62 de minute, cu o singură oprire la Târgu Frumos (16060–16065), sunt precizate drept ramuri ale trenurilor București–Suceava: stația Pașcani detașează sau atașează grupa de Iași. Șase dintre cele opt trenuri București–Suceava transportă astfel o grupă către sau dinspre Iași, iar doar 16053 și 16054 circulă fără ramură. Prin însumarea orarelor, un călător ajunge de la București la Iași în circa 6 ore și 33–37 de minute pe trenurile de la 06:00, 14:12 și 17:15, iar pe sens invers în 6 ore și 30–35 de minute. Opririle la Pașcani durează 8 sau 12 minute, tocmai din cauza manevrelor de cuplare și decuplare.

    Pe relația București Nord–Galați există opt trenuri (16070–16077), patru pe sens, cu 259,6 km parcurși în 3 ore și 42–49 de minute. Opririle intermediare sunt Ploiești Sud, Mizil, Buzău, Făurei, Ianca, Brăila și Barboși, iar viteza comercială medie este de circa 69 km/h. Plecările din Galați sunt la 04:40, 09:13, 14:01 și 18:10, iar din București la 05:00, 08:45, 13:44 și 18:15, adică un interval aproape regulat, de patru-cinci ore.

    La capătul opus al țării, relația Iași–Suceava–Cluj-Napoca are o singură pereche (16037 și 16038) și este cea mai lentă: 458,2 km în 8 ore și 39 de minute spre Cluj-Napoca (11:00–19:39) și în 8 ore și 22 de minute spre Iași (09:35–17:57), adică o medie de 53–55 km/h, pe un traseu cu limite de viteză de cel mult 120 km/h. Foile consemnează între 23 și 26 de puncte de oprire, de la Târgu Frumos și Pașcani până la Vatra Dornei, Năsăud, Salva, Beclean pe Someș, Dej și Gherla. Trenul 16038 are și o prevedere specială: în perioadele de închidere a liniei între Dej Călători și Dej Triaj, el așteaptă redeschiderea în Dej Călători.

    Surse: Club Feroviar/Mobilitate.eu

  • Modificări în circulația trenurilor spre Aeroportul București – Otopeni

    Pentru efectuarea unor lucrări la infrastructura feroviară pe linia București Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă, solicitate și realizate de către administratorul infrastructurii – CNCF CFR SA, în perioada 28 – 30 octombrie 2026, în intervalul orar 09:00 – 14:00, vor interveni modificări în circulația trenurilor CFR Călători.

    În vederea asigurării condițiilor necesare desfășurării lucrărilor efectuate de către CNCF CFR SA vor intra în vigoare următoarele modificări:

    • Trenul R-M 7922 Aeroport Henri Coandă (plecare 10:32) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 10:57) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13122 Aeroport Henri Coandă (plecare 10:32) – Chitila – București Nord (sosire 11:16);
    • Trenul R-M 7924 Aeroport Henri Coandă (plecare 11:52) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 12:17) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13124 Aeroport Henri Coandă (plecare 11:52) – Chitila – București Nord (sosire 12:43);
    • Trenul R-M 7926 Aeroport Henri Coandă (plecare 13:12) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 13:37) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13126 Aeroport Henri Coandă (plecare 13:12) – Chitila – București Nord (sosire 14:11);
    • Trenul R-M 7921 București Nord (plecare 11:10) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 11:31) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13121 București Nord (plecare 11:10) – Chitila – Aeroport Henri Coandă (sosire 11:38);
    • Trenul R-M 7923 București Nord (plecare 12:30) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 12:51) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13123 București Nord (plecare 12:30) – Chitila – Aeroport Henri Coandă (sosire 12:58);
    • Trenul R-M 7925 București Nord (plecare 13:50) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 14:11) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13125 București Nord (plecare 13:50) – Chitila – Aeroport Henri Coandă (sosire 14:18).

    Informații suplimentare

    Informații despre circulația trenurilor:

    • la telefon 0219521 – INFO CFR (trafic intern).
    • la numerele de telefon din stațiile CFR ce sunt publicate pe www.cfrcalatori.ro la secțiunea INFORMAȚII TELEFONICE – https://www.cfrcalatori.ro/informatii-telefonice/
    • în aplicația TRENUL MEU (https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Itineraries), se introduce numărul exact al trenului în căsuţa indicată şi click pe Informații tren. Se obțin informaţii în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staţionare în următoarea gară şi timpul estimat de sosire.
    • pe site-ul companiei www.cfr.ro sunt funcționale și actualizate permanent camerele web din gările București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor.
    • pe site-ul www.cfrcalatori.ro la Mers tren trafic intern.
    • de la personalul CFR Călători din staţii.

    Modificări și la trenurile Transferoviar Călători

    Și în cazul operatorului clujean vor avea loc modificări pentru perioada 28-30 octombrie. Acestea privesc trenurile 10111, 10113, 10115, 10112, 10114, 10116. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

    Sursa info: Articol Club Feroviar.

  • Trei poduri feroviare din Timișoara, modernizate fără blocarea traficului rutier

    Modernizarea a trei poduri feroviare din Timișoara a necesitat soluții speciale de proiectare și montaj, astfel încât circulația rutieră pe arterele traversate să nu fie întreruptă. Experiența lucrărilor a fost prezentată de biroul de proiectare SSF-RO, partener al grupului Retter, la Zilele Feroviare 2026, alături de proiecte realizate pe linia București–Giurgiu și de consolidarea unui pod peste Someșul Mic, la Cluj-Napoca.

    Înlocuirea a trei poduri feroviare din Timișoara, în condițiile menținerii traficului rutier, a constituit una dintre provocările tehnice prezentate de Alexandru Turcan, reprezentant al biroului de proiectare SSF-RO, la summitul Zilele Feroviare 2026, desfășurat la București în perioada 20–21 octombrie.

    Compania din Timișoara, parteneră a grupului Retter, a prezentat mai multe soluții de proiectare și execuție pentru poduri feroviare, bazate pe utilizarea elementelor prefabricate și reducerea lucrărilor care trebuie realizate direct pe șantier.

    Unul dintre obiectivele urmărite a fost limitarea restricțiilor de circulație, în special în zonele urbane, unde intervențiile asupra infrastructurii feroviare pot afecta și traficul rutier de sub poduri.

    Trei poduri din Timișoara, înlocuite în spații restrânse

    În Timișoara, proiectul a vizat trei structuri feroviare care traversează artere importante ale orașului.

    Potrivit lui Alexandru Turcan, soluția analizată inițial presupunea consolidarea infrastructurii existente. Aceasta ar fi necesitat însă intervenții asupra pilelor amplasate în zona mediană a drumurilor, cu efecte asupra circulației rutiere.

    Pentru evitarea blocajelor, proiectanții au optat pentru eliminarea pilelor intermediare și realizarea unor poduri cu deschideri mai mari, adaptate spațiului disponibil.

    Una dintre soluțiile utilizate a fost un pod cu grindă mediană, care a permis păstrarea gabaritului necesar circulației rutiere, în condițiile unor constrângeri importante de înălțime.

    Structurile prezentate sunt destinate circulației pe două linii feroviare și au deschideri de aproximativ 35 de metri.

    Proiectarea și montajul au fost complicate de spațiul redus dintre podurile existente și cele noi, precum și de necesitatea executării lucrărilor în apropierea liniilor aflate în exploatare.

    În anumite etape au fost folosite poduri provizorii, iar montarea principalelor grinzi metalice s-a realizat noaptea, în intervale în care circulația trenurilor putea fi întreruptă temporar.

    „Montajul unei grinzi a durat undeva la trei-patru ore, în funcție de accesul pe șantier”, a explicat Alexandru Turcan.

    Unele elemente metalice au fost transportate în două tronsoane și asamblate ulterior, din cauza condițiilor dificile de acces.

    După montarea grinzilor și a elementelor de legătură, celelalte operațiuni au putut fi continuate fără închiderea arterelor rutiere de sub poduri.

    „Traficul rutier nu a fost deloc întrerupt”, a subliniat reprezentantul SSF-RO, referindu-se la lucrările asupra structurilor respective.

    În cazul circulației feroviare, au fost totuși necesare intervale de întrerupere pentru montarea unor componente. Turcan a precizat că, ulterior lucrărilor la poduri, traficul feroviar a fost suspendat pentru aproape trei luni, în cadrul altor intervenții executate pe lotul respectiv.

    Surpriză la Cluj-Napoca: fundații pe piloți de lemn

    O altă lucrare prezentată a fost consolidarea unui pod feroviar peste Someșul Mic, în stația Cluj-Napoca, în cadrul proiectului de modernizare a liniei Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor.

    Structura este destinată circulației pe două fire, iar proiectul a presupus păstrarea și consolidarea infrastructurii existente, conform cerințelor expertizei tehnice.

    Lucrările au fost dificile din cauza accesului limitat și a stării tehnice a structurii. Pentru îmbunătățirea stabilității fundațiilor și a capacității portante a pilelor, proiectanții au ales o soluție bazată pe o incintă realizată din piloți secanți.

    În timpul săpăturilor a apărut însă o problemă neașteptată.

    Constructorul a constatat că infrastructura podului nu corespundea informațiilor disponibile în fișa tehnică. Radierul indicat în documentație nu a fost găsit, iar fundațiile se sprijineau pe piloți de lemn.

    „Constructorul a constatat că nu există acel radier din fișa tehnică a podului […] erau fundate pe niște piloți de lemn”, a relatat Turcan.

    Descoperirea a confirmat necesitatea soluției de consolidare alese anterior, în condițiile în care proiectul original al structurii nu era disponibil.

    La momentul prezentării, lucrările avansaseră, inclusiv prin montarea tablierului metalic, iar reprezentantul SSF-RO a indicat anul 2027 drept orizont pentru punerea în circulație a etapei respective.

    Poduri modulare pentru linia București–Giurgiu

    Pe lângă proiectele din Timișoara și Cluj-Napoca, Alexandru Turcan a prezentat și soluțiile modulare utilizate la trei poduri de pe linia feroviară București–Giurgiu.

    Structurile au deschideri de 35 și 45 de metri și utilizează o soluție compusă oțel–beton, dezvoltată pentru a simplifica execuția și a reduce lucrările necesare la amplasament.

    Potrivit reprezentantului SSF-RO, soluția a fost aleasă ca alternativă la structurile convenționale cu grinzi cu zăbrele, care pot presupune operațiuni mai complexe de fabricație, transport și montaj.

    Prin utilizarea elementelor prefabricate, o parte importantă a operațiunilor este realizată în condiții controlate, în uzină, înaintea transportului pe șantier.

    În plus, configurația structurilor permite reducerea suprafețelor metalice expuse care necesită protecție anticorozivă și simplifică accesul la elementele care trebuie inspectate periodic.

    Turcan a precizat că cele trei poduri au fost finalizate și supuse încercărilor, rezultatele obținute fiind, potrivit acestuia, peste așteptări.

    Mai puține lucrări pe șantier și costuri de întreținere reduse

    Soluțiile prezentate de SSF-RO urmăresc reducerea duratei de execuție și simplificarea întreținerii ulterioare a podurilor feroviare.

    Printre avantajele evidențiate se numără utilizarea unui număr ridicat de elemente prefabricate, reducerea lucrărilor de cofrare și a structurilor temporare de susținere, precum și simplificarea detaliilor constructive.

    În cazul podurilor metalice, reducerea numărului de suduri și a suprafețelor care necesită protecție împotriva coroziunii poate contribui la limitarea intervențiilor de mentenanță pe durata exploatării.

    Totodată, soluțiile modulare pot facilita montajul în spații restrânse și pot reduce durata în care infrastructura este indisponibilă pentru circulație.

    SSF-RO este un birou de proiectare în construcții cu sediul la Timișoara, parte a grupului german SSF Ingenieure și partener al grupului Retter. Compania este implicată în proiectarea de poduri, pasaje și alte structuri inginerești pentru infrastructura de transport.

    Sursa: Club Feroviar

  • România, pe harta europeană a trenurilor de mare viteză: conexiuni spre Ungaria și Bulgaria până în 2040

    Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat recomandările sale pentru accelerarea dezvoltării rețelei feroviare de mare viteză și îmbunătățirea conectivității între statele membre. Poziția legislativului european vine în continuarea planului de acțiune prezentat de Comisia Europeană în noiembrie 2025 și susține dezvoltarea unei rețele interoperabile, accesibile și intermodale, care să conecteze capitalele și marile centre urbane europene.

    Pentru România, planurile europene vizează două direcții importante: conexiunea feroviară spre Budapesta și cea care va lega Bucureștiul de Sofia. Orizontul de dezvoltare se extinde până în 2040, însă traseele presupun etape diferite de modernizare și construire a infrastructurii, în funcție de caracteristicile fiecărei secțiuni.

    Dezvoltarea acestor legături trebuie privită în contextul mai larg al coridoarelor europene de transport, în special Coridorul Rin – Dunăre și Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Integrarea României în rețeaua de mare viteză nu presupune doar reducerea timpilor de călătorie, ci și îmbunătățirea legăturilor transfrontaliere și a accesului la principalele centre economice europene.

    Doar șase ore de la București la Budapesta

    Conform planului de acțiune al Comisiei Europene, dezvoltarea conexiunii feroviare București – Budapesta ar urma să reducă timpul de călătorie cu 9 ore, de la 16 ore în prezent la puțin peste 6 ore, în 2040. De la Budapesta, pasagerii ar beneficia de conexiuni directe către alte centre importante din regiune, inclusiv Viena, Bratislava și Zagreb.

    În paralel, analiza privind dezvoltarea infrastructurii feroviare din România include un coridor de 782 km, care ar lega orașul Constanța de București, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca și Oradea, continuând până la frontiera cu Ungaria. Acest traseu reprezintă o variantă de dezvoltare a axei naționale și nu trebuie confundat cu distanța totală dintre Constanța și Budapesta. Investiția necesară pentru conexiunea de mare viteză București – Budapesta este estimată la 18 miliarde de euro.

    Conform hărților privind planul de acțiune al UE publicat în noiembrie 2025, dezvoltarea infrastructurii va avea loc etapizat, cu secțiuni prevăzute pentru orizonturile 2030, 2035 și 2040. Harta diferențiază liniile existente de cele planificate și indică vitezele de proiectare: liniile punctate corespund secțiunilor pentru viteze de cel puțin 160 km/h, iar cele continue, secțiunilor proiectate pentru cel puțin 200 km/h.

    Prin urmare, realizarea conexiunii presupune atât modernizarea unor linii existente, acolo unde infrastructura permite creșterea vitezei, cât și construirea unor secțiuni noi acolo unde configurația traseului și cerințele tehnice o impun. Termenele de pe hartă reprezintă orizonturi de planificare, nu garanții că toate lucrările vor fi finanțate și finalizate la datele respective.

    Totodată, obiectivul eliminării blocajelor transfrontaliere (anunțat în noiembrie 2025) presupune identificarea de către statele membre a unor soluții care să permită dezvoltarea unor linii feroviare cu viteze semnificativ mai mari de 250 km/h, acolo unde acest lucru este justificat din punct de vedere economic.

    Conform raportului Parlamentului European, este susținută dezvoltarea unor coridoare feroviare de mare viteză competitive, cu viteze maxime de cel puțin 250 km/h și cu obiectivul de a realiza conexiuni care să permită viteze de 350 km/h, sub rezerva unor analize independente cost-beneficiu, care să ia în considerare criterii precum geografia, clima, cererea de transport, coeziunea teritorială, ciclul de viață al infrastructurii și caracteristicile operaționale specifice fiecărui coridor. Raportul consideră că trebuie analizată posibilitatea diferențierii vitezelor de circulație pentru trenurile de pasageri și cele de marfă, precum și introducerea unor servicii de transport expres de marfă utilizând rame electrice.

    BEI a analizat o serie de opțiuni pentru dezvoltarea liniei către Ungaria

    O analiză realizată de Banca Europeană de Investiții (BEI) evidențiază potențialul dezvoltării unui sistem feroviar de mare viteză în România, cu trenuri care să circule cu 200 – 250 km/h pe axa Constanța – București – frontiera cu Ungaria. Studiul ia în calcul valorificarea infrastructurii deja modernizate, inclusiv prin lucrări suplimentare la șine și instalațiile de semnalizare, precum și prin implementarea ERTMS.

    Pe anumite secțiuni, aceste intervenții ar putea permite creșterea vitezei de la 160 la 200 km/h, fără construirea unei linii complet noi. Analiza explorează, de asemenea, posibilitatea unor viteze de 250 – 300 km/h acolo unde configurația traseului și condițiile tehnice permit acest lucru.

    Pentru coridorul din Constanța către granița cu Ungaria (via București) au fost analizate mai multe variante de implementare, dintre care au fost selectate patru scenarii. Costurile estimate variază între 8,9 și 25,5 milioane de euro pe kilometru, în funcție de viteza proiectată, relief și complexitatea lucrărilor.

    Una dintre variantele analizate pentru ruta București – Constanța prevede modernizarea liniei până la Fetești pentru viteze de 200 km/h și construirea unei secțiuni noi între Fetești și Constanța, proiectată pentru 250 km/h. Investiția estimată pentru această variantă este de 2,6 miliarde de euro, la prețurile din 2024.

    La nivel național, scenariul recomandat urmărește dezvoltarea coridorului de 782 km, cu viteze de până la 200 – 250 km/h. Diferența dintre modernizarea liniilor existente și construirea unor secțiuni noi este importantă atât pentru estimarea costurilor, cât și pentru stabilirea calendarului de implementare.

    În acest context, trebuie făcută distincția între liniile convenționale modernizate pentru viteze de 160 – 200 km/h și liniile de mare viteză propriu-zise, proiectate, în general, pentru cel puțin 250 km/h. Rețeaua europeană planificată poate include ambele categorii de infrastructură, în funcție de traseu și de cerințele aplicabile fiecărei secțiuni.

    De la 10 la 6 ore cu trenul între București și Sofia

    A doua conexiune de mare viteză importantă pentru România este cea dintre București și Sofia, pe traseul Craiova – Calafat – Vidin. Potrivit planului european, timpul de călătorie dintre cele două capitale ar urma să scadă cu 4 ore, de la 10 ore la 6 ore, până în 2040.

    Harta Comisiei Europene indică dezvoltarea secțiunii București – Craiova – Vidin până în 2030, pentru viteze de cel puțin 160 km/h. Pe teritoriul Bulgariei, între Vidin și Sofia, sunt deja în derulare proiecte de modernizare a unor secțiuni. Acestea nu înseamnă însă că întregul traseu Vidin – Sofia este modernizat sau că toate lucrările necesare conexiunii transfrontaliere sunt finalizate.

    Modernizarea axei București – Sofia trebuie corelată și cu dezvoltarea conexiunii feroviare Salonic – Sofia – București, pe direcția vestică a Coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. România, Bulgaria și Grecia au analizat dezvoltarea acestei axe, care are un rol important în consolidarea legăturilor de transport din sud-estul Europei.

    În cazul legăturii România – Bulgaria, modernizarea infrastructurii dintre Craiova și Sofia, prin Vidin, ar putea îmbunătăți utilizarea conexiunii peste Dunăre și integrarea rețelelor feroviare ale celor două state. Pentru ca ruta să poată susține performanțele urmărite de rețeaua europeană, sunt necesare intervenții adaptate fiecărui tronson, de la modernizarea căii și a instalațiilor de semnalizare până la realizarea de infrastructură nouă acolo unde este justificată tehnic.

    O rețea europeană de mare viteză în următorii 14 ani

    Dezvoltarea trenurilor de mare viteză face parte din strategia Uniunii Europene pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă. Obiectivele europene prevăd dublarea traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și triplarea acestuia până în 2050, comparativ cu nivelul din 2015.

    Regulamentul TEN-T, adoptat în 2024, stabilește cadrul pentru dezvoltarea unei rețele integrate, care să conecteze principalele centre urbane și capitalele europene. Pentru infrastructura feroviară de mare viteză sunt prevăzute etape de dezvoltare până în 2040, în funcție de nivelul rețelei și de cerințele aplicabile fiecărui coridor.

    Estimările realizate de EY, Universitatea Bocconi și Blue Arches pentru întreprinderea comună europeană pentru căile ferate, Europe’s Rail Joint Undertaking, indică un necesar de investiții de 345 de miliarde de euro pentru rețeaua prevăzută în planurile TEN-T. Extinderea sistemului feroviar de mare viteză la un nivel de trei ori mai mare decât cel actual ar putea necesita 546 de miliarde de euro.

    Pentru România, obiectivul european se traduce prin necesitatea corelării proiectelor naționale cu cele transfrontaliere, a stabilirii priorităților de investiții și a identificării surselor de finanțare. Conexiunile spre Budapesta și Sofia sunt două componente ale acestei dezvoltări, însă atingerea termenelor prevăzute va depinde de transformarea planurilor în proiecte mature, finanțate și executate etapizat.

    În poziția adoptată, Parlamentul European subliniază că dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză poate contribui la decarbonizarea transporturilor, la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și la consolidarea competitivității economiei europene. Transferul unei părți mai mari a traficului către calea ferată ar permite, totodată, eliberarea capacității pe liniile convenționale și îmbunătățirea conectivității între statele membre.

    Eurodeputații solicită Comisiei Europene să stabilească, până în 2027 și în urma unei evaluări de impact, obiective europene pentru dezvoltarea rețelei de mare viteză, alături de o țintă pentru transferul transportului către calea ferată până în 2040. Parlamentul susține dezvoltarea unor coridoare competitive, proiectate pentru viteze de cel puțin 250 km/h, cu ambiția de a ajunge la conexiuni care să permită 350 km/h, în funcție de rezultatele analizelor cost-beneficiu și de particularitățile geografice, climatice și operaționale ale fiecărui traseu.

    Pentru ca trenul să devină o alternativă atractivă la celelalte moduri de transport, Parlamentul consideră necesare reducerea timpilor de călătorie, tarife accesibile, servicii fiabile și respectarea drepturilor pasagerilor. Sunt susținute integrarea sistemelor de ticketing transfrontalier, transparența tarifelor și dezvoltarea unor abonamente accesibile, precum și garantarea continuării călătoriei în cazul pierderii unei conexiuni între operatori feroviari diferiți.

    Poziția Parlamentului pune accent și pe accelerarea investițiilor. Comisia Europeană și statele membre sunt îndemnate să simplifice procedurile de autorizare și aprobare a proiectelor de mare viteză, inclusiv prin mecanisme de tip ghișeu unic și reducerea duratei proceselor administrative, cu respectarea cerințelor de mediu și a consultării publice. În același timp, infrastructura și materialul rulant trebuie să respecte cerințele europene de interoperabilitate, iar trenurile de mare viteză să fie certificate conform normelor aplicabile.

    Sursa: Club Feroviar

    Poză din arhiva personală

  •  Reabilitarea gării Timișoara Nord a ajuns la final. Urmează peroanele și pasarela

    Reabilitarea gării Timișoara Nord a fost finalizată, în urma unei investiții de aproape cinci milioane de euro, iar proiectul va continua cu peroanele, o parcare etajată și o pasarelă.

    ”După o perioadă în care schelele și lucrările au făcut parte din peisajul Gării de Nord, proiectul de reabilitare a ajuns la final. Investiția, în valoare de 26,085 milioane de lei, derulată de CNCF CFR SA – SRCF Timișoara, a urmărit reabilitarea ansamblului Gării de Nord și îmbunătățirea condițiilor oferite călătorilor”, a postat SRCF Timișoara pe pagina sa oficială de Facebook.

    executate de asocierea SC Constructim SA – SC Reno All & Construct SRL – SC Consinstal Concept SRL și au constat în următoarele:

    – Fațadele celor cinci corpuri ale clădirii de călători – lucrări de consolidare, termoizolare și refacere a finisajelor, inclusiv realizarea fațadelor ventilate și montarea placajelor din piatră naturală;

    – Fațada principală – intervenții asupra elementelor structurale, refacerea finisajelor și a zonelor de acces, precum și realizarea unor elemente arhitecturale și de iluminat care pun în valoare clădirea;

    – Acoperișurile tip terasă – lucrări de reabilitare și intervenții pentru îmbunătățirea protecției și eficienței clădirii;

    – Tunelul pietonal – refacerea pardoselilor cu materiale rezistente la trafic intens și antialunecare, intervenții la pereți și stâlpi, refacerea scărilor și a sistemului de iluminat, precum și lucrări pentru îmbunătățirea siguranței și accesibilității;

    – Accesul către peronul liniei 1 – lucrări de reabilitare și amenajare, inclusiv intervenții pentru facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă;

    – Peronul liniei 1 – refacerea finisajelor, intervenții la iluminat și amenajarea elementelor de informare pentru călători;

    – Accesele și platformele stației – lucrări de reparații și reamenajare a zonelor de circulație;

    – Instalațiile – intervenții la instalațiile electrice, iluminat, climatizare și încălzire, precum și lucrări pentru eficientizarea energetică a clădirii, inclusiv prin instalarea de panouri fotovoltaice.

    Urmează adevărata modernizare

    Reabilitarea gării Timișoara Nord nu se va opri aici. Aceasta face parte dintr-un amplu proces de transformare, care continuă prin alte două proiecte de modernizare, menite să contribuie la reconfigurarea întregii zone feroviare și a spațiului din jurul gării.

    Prin modernizarea Lotului 3, Timișoara Est-Ronaț Triaj, sunt prevăzute lucrări ample la infrastructura stației, inclusiv peroane noi, parcare etajată și realizarea unei pasarele pietonale care va asigura o mai bună conectivitate între partea de nord și celelalte zone ale orașului.

    Pe Lotul 3 Timișoara Est-Ronaț Triaj Gr. D, cu o lungime de 13,86 km, lucrează Asocierea Webuild SPA – Participazioni Italia SPA – Salcef SPA. Potrivit ultimei monitorizări a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA la începutul lunii septembrie stadiul fizic al lucrărilor pe acest lot era de 27,31%, cu un avans de 2,46 puncte procentuale față de luna precedentă.

    În paralel, reorganizarea spațiului public din fața gării, prin proiectele derulate la nivelul municipiului, urmărește o mai bună integrare a transportului feroviar cu transportul public, circulația rutieră și deplasarea pietonală.

    Sursa: Club Feroviar, via CFR Infrastructură Timișoara.

  • Nu îți vine să crezi!! Tramvaiul Astra Imperio respins la licitația de la Iași, căci e mai scurt decât al turcilor cu 40 de centimetri

    Producătorul turc Bozankaya a fost zilele trecute singurul care a depus o ofertă la licitația pentru cumpărarea a zece tramvaie la Iași. O cerință formulată la licitație a închis porțile în fața producătorului autohton Astra Vagoane Călători, cerință care e însă cât se poate de absurdă.

    UPDATE. Vineri dimineață conducerea Agenției Regionale de Dezvoltare Nord-Est a revenit cu precizarea că cerințele privitoare la lungimea tramvaiului au fost ale Primăriei. „Așa și-a fundamentat beneficiarul proiectul (primăria Iași – n.red.) iar noi am luat de bună. Puteam să îi spunem noi că nu e așa?”, spune directorul general al ARD – NE, Vasile Asandei. Articolul corectează și informația că dimeniunea minimă de 19 metri ar fi fost precizată în contractul de finanțare cu ADR – NE.

    În lumea licitațiilor de infrastructură de transport din România circulă o glumă privind desemnarea câștigătorului. „N-are bască roșie”, se spune despre cel care pierde o licitație pentru că nu a contribuit către cei care împart banii publici. Istoria e veche, iar una dintre primele licitații „cu bască” a fost în anii 2000, când o anumită firmă a câștigat licitația de taximetrie pentru Otopeni doar pentru că avea taxiuri de culoare potrivită, cu un portbagaj de dimensiuni exacte precum cele cerute, totul ducând cu gândul la un sigur producător auto și la un singur întreprinzător care avea astfel de mașini. Care a și câștigat, de altfel, licitația.

    20 de ani mai târziu, România arată cam la fel. Joi, Primăria Municipiului Iași a primit o singură ofertă la licitația de achiziție a 10 tramvaie pentru că a solicitat tramvaie de lungime de minimum 19 metri și maximum de 22 metri, în condițiile în care Bozankaya e singurul producător ce are astfel de tramvaie. Un alt producător, și anume PESA, produce și el tramvaie scurte, însă doar excepțional.

    Situația producătorilor

    Se poate spune că producătorul tradițional al tramvaielor de 22 de metri este nimeni altul decât compania turcă Bozankaya, care mai are livrate 18 tramvaie de acest fel – 22 de metri Iașiului. La licitația desfășurată în primăvara lui 2023 pentru tramvaie de 19-22 metri au participat Bozankaya și producătorul polonez PESA. După o dispută juridică desfășurată atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și la Curtea de Apel, contractul a fost câștigat de producătorul turc.

    Mai înainte, o altă licitație pentru tramvaie de 26 de metri a fost câștigată de PESA.

    Trebuie spus însă că PESA livrează în special tramvaie mai lungi (26 de metri la Iași, 30 de metri la Cluj, 27 de metri la Craiova – lungimile diferă și în funcție de includerea elementelor de cuplare în dimensiunile totale).

    Surse din cadrul proiectului de la Iași au declarat că PESA nu s-a arătat interesată de licitație din două motive: un termen strâns de livrare la primul tramvai, de 14 luni, când doar livrarea componentelor la producător poate dura un an și o listă de comenzi suficient de bogată. În plus, 10 tramvaie nu poate reprezenta o comandă însemnată care să atragă interesul marilor producători.

    Tramvaiul lung doar de 97%

    În ceea ce privește Astra Vagoane Călători, compania românească ce a venit cu tramvaiul mai scurt cu 40 de centimetri, aceasta produce în gama de lungimi 18,6 sau 36 de metri.

    Mai trebuie spus că modificarea unui tramvai pentru a se încadra într-o anumită lungime nu e treabă simplă. Orice modificare presupune obținerea unor noi agremente si autorizații de punere pe piață din partea instituțiilor gen AFER sau ASFR, ceea ce presupune costuri suplimentare, dar și proceduri mai îndelungate.

    Sursa: Club Feroviar.

  • Budapesta suplimentează trenurile, autobuzele și serviciile HÉV pentru aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956

    Autoritățile de transport din Ungaria și grupul MÁV vor crește capacitatea serviciilor feroviare și de transport public în perioada 23 octombrie – vacanța de toamnă, pentru a face față fluxului ridicat de călători așteptat cu ocazia manifestărilor dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956.

    Anunțul a fost făcut de Dávid Vitézy, care a precizat că vor fi introduse trenuri suplimentare, autobuze de întărire și garnituri HÉV cu capacitate mărită pentru a facilita accesul la numeroasele evenimente organizate în Budapesta și în întreaga țară.

    Mai multe locuri în trenurile InterCity

    În perioada cu trafic intens, MÁV va suplimenta capacitatea mai multor trenuri de lung parcurs, inclusiv:

    • Balaton InterCity;
    • Tópart InterCity;
    • Dráva InterCity;
    • Mura InterCity;
    • Bakony InterCity;
    • Göcsej InterCity;
    • Mecsek InterCity;
    • Nyírség InterCity;
    • Tokaj InterCity;
    • Napfény InterCity;
    • Zemplén InterCity;
    • Békés InterCity.

    Vor fi consolidate și serviciile regionale:

    • Cívis InterRégió;
    • trenurile S10, S12, S21 și Z72;
    • relațiile Szeged – Békéscsaba;
    • Mezőtúr – Mezőhegyes.

    Autobuze suplimentare între Budapesta și marile orașe

    Primele curse suplimentare Volán vor fi introduse încă din 21 octombrie și vor lega capitala de orașe precum:

    • Pécs;
    • Eger;
    • Kecskemét;
    • Zalaegerszeg;
    • Kaposvár.

    Cele mai multe servicii suplimentare vor circula:

    • pe 22 și 23 octombrie dinspre Budapesta spre provincie;
    • pe 25 octombrie către Budapesta.

    Garnituri HÉV cu capacitate maximă

    Pentru transportul urban și suburban din capitală:

    • trenurile H5 către Szentendre și Békásmegyer vor circula cu garnituri de șase vagoane între 07:00 și 20:30;
    • trenurile H7 vor circula cu garnituri complete între 09:00 și 21:00.

    Pe liniile H8 și H9 rămân în circulație autobuzele de înlocuire între Örs vezér tere și Cinkota.

    Revin tramvaiele istorice UV din 1956

    Unul dintre punctele de atracție pentru pasionații de transport va fi revenirea în circulație a tramvaielor istorice UV, introduse pentru prima dată în exploatare chiar în anul 1956.

    Aceste vehicule vor circula pe celebra linie 2, de-a lungul Dunării, oferind călătorilor ocazia de a experimenta una dintre cele mai reprezentative pagini din istoria transportului public budapestan.

    Evenimente în întreaga capitală

    Printre principalele manifestări programate pe 23 octombrie se numără:

    • ceremonia oficială din Piața Kossuth;
    • concertul Budapest Bár;
    • programe familiale și concerte organizate pe faleza Antall József.

    Prin suplimentarea transportului feroviar, a serviciilor Volán și a rețelei HÉV, autoritățile urmăresc să încurajeze deplasarea cu transportul public și să faciliteze accesul la evenimentele aniversare organizate cu ocazia celor 70 de ani de la Revoluția din 1956.

    Sursă info: Dávid Vitézy

    Sursă foto: Wikipedia.

  • Un singur ofertant pentru cele 10 tramvaie noi ale Iașului. Bozankaya depune ofertă în cadrul proiectului finanțat prin Programul Regional Nord-Est

    Municipiul Iași a primit o singură ofertă în cadrul licitației pentru achiziția a 10 tramvaie noi de aproximativ 22 de metri, investiție finanțată prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, în cadrul proiectului cu codul SMIS 354276.

    Potrivit datelor publicate în SEAP, procedura, estimată la 125,6 milioane lei, se află în continuare în desfășurare, iar singura ofertă depusă aparține companiei Bozankaya Rail România, în calitate de ofertant.

    Bozankaya, singurul candidat la contract

    În declarația de participare apare:

    • Bozankaya Rail România – ofertant;
    • Bozankaya Rayli Sistemler A.Ş. – terț susținător.

    Grupul turc Bozankaya este deja prezent pe piața românească a transportului public, furnizând tramvaie pentru mai multe municipalități și derulând în prezent contracte importante pentru orașe precum Timișoara și Iași.

    10 tramvaie pentru dezvoltarea transportului electric

    Contractul vizează furnizarea a 10 tramvaie noi cu lungimea de aproximativ 22 de metri, destinate modernizării flotei operatorului de transport public din Iași.

    Investiția urmărește:

    • înlocuirea materialului rulant mai vechi;
    • creșterea confortului călătorilor;
    • reducerea consumului energetic;
    • îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă;
    • creșterea atractivității transportului public electric.

    Procedura intră în etapa de evaluare

    Licitația a fost lansată prin anunțul de participare CN1096053/03.09.2026, iar după închiderea perioadei de depunere a ofertelor urmează evaluarea documentației tehnice și financiare prezentate de ofertant.

    Dacă oferta va fi declarată conformă și va îndeplini toate cerințele impuse de documentația de atribuire, Bozankaya ar putea deveni furnizorul celor 10 tramvaie finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027.

    Iașiul continuă extinderea programului de modernizare a flotei

    Municipiul Iași derulează de mai mulți ani unul dintre cele mai ample programe de reînnoire a transportului public electric din România, prin achiziția de tramvaie moderne și modernizarea infrastructurii de rulare.

    Noile vehicule vor contribui la consolidarea rolului tramvaiului ca principal mod de transport public electric al orașului și la îmbunătățirea mobilității urbane în capitala Moldovei.

    Sursa: SEAP – procedura CN1096053 / Municipiul Iași

  • RECEPȚIA PRELIMINARĂ A RAMELOR ELECTRICE RE-IR ALSTOM CORADIA STREAM- UNITĂȚILE TS25 ȘI TS26

    🗓️Astăzi, 22 octombrie 2026, o echipă mixtă – formată din responsabili ai ARF, EGIS și ALSTOM – a efectuat recepția preliminară a două rame electrice interregionale Coradia Stream –TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița. Aceste trenuri au fost livrate în România în cursul săptămânii trecute, provenind de la uzina Alstom din Bautzen, Germania.

    ➡️Precizăm că unitățile TS25 și TS26 reprezintă ramele electrice interregionale cu numărul 25 și 26, din seria de rame electrice interregionale furnizate de compania franceză Alstom, în baza Contractului nr. RUIC 257/2022 (cod SMIS 316400), semnat între ARF și Alstom Ferroviaria S.p.A. Contractul prevede livrarea unui total de 37 de rame electrice interregionale noi, destinate traficului de lung parcurs.

    ☑️Tot în cadrul acestei acțiuni a fost încheiat Testul de Acceptare la Fabrică (FAT) pentru cele două unități. 📌Procedura a inclus atât verificări vizuale ale vehiculului, cât și analiza documentației tehnice aferente, care cuprinde elemente precum cerințele de proiectare, documentele de referință aplicabile și alte specificații obligatorii.

    ➡️Transferul dreptului de proprietate asupra ramelor electrice TS25 și TS26 de la furnizor către beneficiar va avea loc ulterior, după finalizarea probelor de anduranță (2000 km) și semnarea procesului-verbal de recepție aferent PUNERII ÎN FUNCȚIUNE CU CĂLĂTORI.

    📌Menționăm că cele două unitățile fac parte din lotul celor 13 trenuri atribuite de ARF operatorului de transport feroviar InterRegional Călători, în cadrul CSP-L2 RUIC 1/2026, aprobat prin HG nr. 1178/2025.

    📍Cele patru rute de circulație pe care urmează să circule aceste trenuri sunt:

    1️⃣București Nord – Brașov – Cluj Napoca;

    2️⃣București Nord – Brașov;

    3️⃣Brașov – Deda – Cluj Napoca;

    4️⃣Cluj Napoca – Deva – Timișoara Nord.

    ℹ️DESPRE ACHIZIȚIA RE-IR

    ☑️Acest obiectiv de investiții face parte dintr-un proiect fazat, ce are ca Autoritate de Management – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, este derulat în două etape succesive:

    🔹prima etapă a fost finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 (https://arf.gov.ro/…/10/prezentare-achizitie-RE-IR.pdf);

    🔹a doua etapă este cofinanțată prin Programul Transport (PT) 2021÷2027.

    📌Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni (01.01.2024 ÷ 31.12.2025).

    ✔️Principalele rezultate și impactul proiectului la nivelul comunității includ:

    👉🏻eficientizarea și îmbunătățirea calității serviciilor publice, oferite în cadrul transportului public feroviar de călători pe rute inter-regionale;

    👉🏻atribuirea contractelor de servicii publice pentru transportul feroviar de călători tuturor operatorilor licențiați, în condițiile legii și în conformitate cu reglementările europene privind serviciile publice în domeniul transporturilor.

    📌Obiectivul principal al proiectului în constituie conectarea capitalei cu principalele centre urbane ale țării, contribuind la asigurarea mobilității, la scăderea timpilor de călătorie și la îmbunătățirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

    📌Valoarea totală a proiectului este de 1.708.996.863,41 lei, finanțarea fiind distribuită după cum urmează:

    ➡️1.213.523.359,27 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor( FEDR);

    ➡️214.151.181,05 lei – bugetul propriu al beneficiarului;

    ➡️281.322.323,09 lei – cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.

  • „Tramvaiul Dorinței de Libertate” va comemora 70 de ani de la Revoluția Maghiară din 1956 în centrul Budapestei

    Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Revoluția și Războiul de Independență din 1956, autoritățile din Budapesta organizează pe 23 octombrie 2026 un eveniment cultural special dedicat memoriei unuia dintre cele mai importante momente din istoria modernă a Ungariei.

    Inițiativa este realizată de Primăria Budapestei, împreună cu BKK, BKV, Centrul Cultural din Budapesta (BMK) și compania Delta Production.

    Un tramvai istoric transformat într-o scenă culturală

    În intervalul 10:00 – 18:00, un tramvai nostalgic cu numărul de parc 2624, vechi de aproximativ 120 de ani și aflat în circulație inclusiv în perioada Revoluției din 1956, va fi amplasat pe linia de retragere din Piața Deák Ferenc.

    Vehiculul va deveni un spațiu cultural dedicat comemorării evenimentelor din 1956 prin:

    • lecturi din jurnale contemporane Revoluției;
    • recitarea unor poezii;
    • interpretarea unor texte literare inspirate de lupta pentru libertate;
    • difuzarea unor înregistrări radiofonice și muzicale de epocă.

    Programul este regizat de Renátó Olasz și va fi interpretat de actorii Kinga Kádár și Balázs Medveczky.

    Acces gratuit pentru public

    Participarea la eveniment este gratuită, iar vizitatorii vor primi materiale comemorative, inclusiv:

    • semne de carte;
    • steaguri tematice dedicate aniversării.

    Acestea vor fi distribuite în zona tramvaiului prin intermediul Centrului Cultural din Budapesta.

    O comemorare prin transportul public

    Organizatorii au ales un tramvai istoric deoarece transportul public a făcut parte din viața cotidiană a Budapestei și în perioada Revoluției din 1956.

    Prin acest proiect, autoritățile urmăresc să apropie memoria evenimentelor de public într-un mod personal și accesibil, transformând un vehicul istoric într-un spațiu de reflecție și dialog cultural.

    Budapesta marchează 70 de ani de la Revoluția din 1956

    Evenimentul face parte din programul mai amplu dedicat aniversării a șapte decenii de la Revoluția Maghiară din 1956, una dintre cele mai importante mișcări anticomuniste din Europa Centrală și de Est.

    „Tramvaiul Dorinței de Libertate” oferă astfel o modalitate inedită de comemorare, îmbinând patrimoniul transportului public al capitalei ungare cu literatura, teatrul și memoria istorică.

    Foto & info: BKK